PRIMARIA ORASULUI VÎNJU MARE 
   PRIMARIA VINJU MARE      INFORMAŢII PUBLICE      STRATEGIA DE DEZVOLTARE
 
 
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ 
 
CUPRINS

 
    CUVÂNT ÎNAINTE, ADRESAT DE PRIMARUL ORASULUI    
1.    PARTEA INTRODUCTIVĂ   
2.    PROFILUL COMUNITĂȚII   
3.    PROFILUL SOCIO-ECONOMIC ȘI ANALIZA SWOT     
4.    STRATEGIA DE DEZVOLTARE    
5.    ESTIMAREA FINANȚĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE     
6.    INDICATORI DE REALIZARE A OBIECTIVELOR STRATEGIEI DE DEZVOLTARE     
7.    IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE    
8.    MONITORIZAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE   
9.    PROCESUL PARTENERIAL     
10.    STRATEGIA DE MEDIU

    ANEXE – PROIECTE PENTRU PERIOADA 2014-2020  
    ANEXE – FIŞE DE PROIECTE IDENTIFICATE PENTRU PERIOADA 2014-2020 PE SECTOARE DE ACTIVITATE 






Cuvânt înainte,
adresat de Primarul Orașului Vînju Mare

Stimaţi locuitori ai orașului Vînju Mare,


          
În calitate de primar al orașului Vînju Mare, ne dorim prin această Strategie să venim în sprijinul cetăţenilor, prin proiectele pe care le propunem și dorim să le implementăm și totodată să fim o fereastră deschisă permanent tuturor celor ce vor să ne cunoască şi să investească în orașul Vînju Mare.
           În procesul de absorbţie a fondurilor europene şi din alte surse internaţionale, strategia de dezvoltare locală integrată cu documentaţiile de urbanism şi cele de planificare a bugetului local constituie baza justificării proiectelor, elementul de fond de la care începe să se contureze şi să se concretizeze proiectul.
          Ca primar al orașului Vînju Mare vă mulțumesc că m-ați sprijinit până acum și am încredere totală că și de acum înainte vom forma o adevarată echipă și împreună vom sărbători finalizarea proiectelor evidențiate în strategia de dezvoltare a orașului Vînju Mare 2014-2020.
          Este momentul în care trebuie sa punem în operă, proiecţia oferită de strategia de dezvoltare a  orașului Vînju Mare pe perioada 2014 – 2020.


Primar,
RUGINĂ NICOLAE
 


Proiectul are ca principal obiectiv elaborarea acestui document care să exprime aspiraţiile de dezvoltare ale comunităţii, care să abordeze onest problemele locale, bazându-se pe potenţialul local de dezvoltare. Deși este realizată pentru administrația publică locală, Strategia va sta la baza inițiativelor tuturor persoanelor juridice care derulează activitate pe teritoriul orașului Vînju Mare.

Necesitatea acestei lucrări apare în contextul aderării României la Uniunea Europeană şi a accesării fondurilor structurale. Acest lucru crează pe de o parte oportunitatea dezvoltării durabile a comunităţilor cu ajutorul fondurilor comunitare, dar în același timp se crează noi presiuni asupra competitivității economiei locale.

Valorificarea acestor noi oportunităţi cere însă alocarea unor resurse semnificative din partea actorilor locali, atât la nivelul capacității administrative necesare pentru accesarea, implementarea şi monitorizarea adecvată a acestor fonduri, cât şi de ordin financiar, de furnizare a co-finanțării obligatorii.

În consecință, este necesară o prioritizare clară a inițiativelor de dezvoltare, fundamentată pe o analiză riguroasă a situației locale specifice, astfel încât să fie maximizat impactul socio-economic al acestor investiții, în contextul resurselor inevitabil limitate disponibile pentru mobilizare în orizontul de timp 2014 - 2020.

„Strategia de dezvoltare a orașului Vînju Mare, 2014 – 2020” este realizată în cadrul unui proiect finanțat din fonduri proprii, proiect inițiat şi derulat de Unitatea Administrativ Teritorială a orașului Vînju Mare.

1.1  CORELAREA CU CADRUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE A ROMÂNIEI 2014 – 2020

Strategia de Dezvoltare Durabilă a României stabilește obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil şi realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adăugată înaltă, propulsat de interesul pentru cunoaștere şi inovare, orientat spre îmbunătățirea continuă a calității vieții oamenilor şi a relațiilor dintre ei în armonie cu mediul natural.

Ca orientare generală, strategia vizează realizarea următoarelor obiective strategice pe termen scurt, mediu şi lung:

·        Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al țărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile.

·        Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al țărilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile.

Prin complexitatea proceselor şi fenomenelor, prin amplitudinea provocărilor şi problemelor care trebuie rezolvate, dezvoltarea durabilă a României a încetat demult să mai fie atributul exclusiv al elitelor politice, economice şi intelectuale. În egală măsură, dezvoltarea durabilă a ţării priveşte pe fiecare cetăţean al României şi, în consecinţă, necesită antrenarea, implicarea şi participarea activă a acestuia, în cele mai adecvate modalităţi, potrivit cu interesele şi capacitatea sa de a contribui la sustenabilitatea progresului economic şi social al ţării.

Participarea la elaborarea şi implementarea acestei strategii reprezintă singura alternativă de a pune bazele unei platforme comune de acţiune la scară naţională şi locală, care să dea consistenţă eforturilor comune, să modeleze viitorul României şi să influenţeze în bine viaţa oamenilor pentru mai multe decenii în viitor, în condiţiile şanselor, oportunităţilor şi rigorilor generate de globalizare, integrare în Uniunea Europeană şi extindere a societăţii bazate pe tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor.

Această strategie reprezintă, practic, un proiect deschis, în măsură să răspundă eficient şi prompt la schimbările tot mai rapide de mediu economic, la conjuncturi interne şi externe, la constrângerile existente şi la cele generate de noul statut al României, de membru cu drepturi depline al comunităţii europene şi euro-atlantice.

Trecerea de la viziunile pe termen scurt care îşi au virtuţile, dar şi limitele lor, la viziunile pe termen mediu şi lung, care să armonizeze cerinţele şi direcţiile dezvoltării României cu cele ale integrării euro-atlantice, a devenit o necesitate evidentă.

Luând în considerare necesitatea adaptării spaţiului urban şi rural românesc la cerinţele UE, prin promovarea unui sector eficient şi viabil din punct de vedere economic şi social în contextul perioadei ulterioare integrării, strategia stabileşte principale direcţiile pentru dezvoltare ale României.

Situaţia actuală este caracterizată de o multitudine de factori care provoacă schimbări continue, atât interni cât şi externi, schimbări cărora Uniunea trebuie să le facă faţă şi deci să se afle într-o continuă adaptare.

1.1.1. Programarea fondurilor europene nerambursabile în perioada 2014-2020

Proiectul legislativ UE pentru perioada 2014-2020 face referire la următoarele aspecte care stau la baza procesului de programarea a fondurilor europene nerambursabile alocate în viitorul exerciţiu financiar:

Ø     concentrarea tematică asupra priorităţilor Strategiei Europa 2020 pentru o “creştere inteligentă, durabilă şi incluzivă”, transpuse în CSC la nivel european;

Ø     un cadru unic de programare la nivelul fiecărui stat membru – numit Contract/Acord de Parteneriat (C/AP) 2014-2020, care va acoperi instrumentele structurale şi fondurile destinate dezvoltării rurale şi pescuitului, respectiv: Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul de Coeziune (FC), FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) şi FEPM (Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime);

Ø     posibilitatea elaborării unor programe multi-fond în cazul implementării instrumentelor structurale;

Ø     oportunităţi extinse pentru abordarea teritorială a programării;

Ø     un accent crescut pe performanţa şi monitorizarea rezultatelor;

Ø     impunerea unor condiţionalităţi macroeconomice, ex-ante şi ex-post pentru accesarea/cheltuirea fondurilor;

Ø     simplificarea procesului de implementare şi un mai bun management al fondurilor.

 

1.1.2. Reperele procesului de programare 2014 - 2020

Ø            Corelarea cu documentele strategice naţionale (CSDR – Cadrul Strategic de Dezvoltare a României pentru perioada 2014 – 2020 şi CSDTR – Cadrul Strategic de Dezvoltare Teritorială pentru perioada 2014 – 2020);

Ø            Programarea integrată a fondurilor destinate politicii de coeziune şi a celor destinate dezvoltării rurale şi pescuitului într-un singur document strategic la nivel naţional – „Contractul de Parteneriat”;

Ø            Corelarea permanentă cu îndeplinirea ex-dante (tematice şi orizontale);

Ø            Utilizarea mai extinsă a instrumentelor de inginerie financiară;

Ø            Definirea interesului privind instrumentele de planificare teritorială prevăzute de regulamente europene:

o       Orientarea spre dezvoltarea urbană şi crearea unei platforme de dezvoltare urbană;

o       Iniţiative gestionate la nivel de comunitate;

o       Investiţii Teritoriale Integrate;

Ø            Utilizarea asistenţei tehnice pe scară largă, inclusiv din partea IFI şi JASPERS

o       Identificarea nevoilor de dezvoltare şi a priorităţilor de dezvoltare;

o       Elaborarea documentelor de programare şi implementare;

o       Dezvoltarea portofoliului de proiecte;

o       Definirea cadrului instituţional.

 

1.1.3. Cadrul Strategic de Dezvoltare a României 2014 – 2020 (CSDR) defineşte viziunea cu privire la domeniile în care România ar trebui să investească cu prioritate (politica naţională de investiţii).

Obiective tematice ale Cadrul Strategic de Dezvoltare a României 2014 – 2020

Creştere durabilă

1.     Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele;

2.     Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii şi a gestionării riscurilor;

3.     Protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor;

4.     Promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor reţelelor majore;

Creştere inteligentă

5.     Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării;

6.     Sporirea utilizării, calităţii şi accesului la tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor;

7.     Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului agricol şi a celui de pescuit şi acvacultura;

Prioritate orizontală

8.     Consolidarea capacităţii instituţionale şi o administraţie publică eficientă;

Crestere favorabilă a incluziunii

9.     Promovarea ocupării forţei de muncă şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă;

10.          Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei;

11.          lnvestiţiile în educaţie, competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii.

1.1.4. Cadrul Strategic de Dezvoltare Teritorială (CSDT România)  stabileşte liniile directoare de dezvoltare teritorială a României la scară regională, interregională, naţională, prin integrarea relaţiilor relevante la nivel transfrontalier şi transnaţional, corelând conceptele de coeziune şi competitivitate la  nivelul teritoriului.

Scopul CSDT România este de a pune în evidenţă, din perspectivă teritorială integrată, modalităţile de valorificare a potenţialului naţional, în vederea recuperării decalajelor de dezvoltare faţă de ţările europene, de a stimula dezvoltarea echilibrată a României şi de a consolida rolul României ca Stat Membru al Uniunii Europene şi ca actor activ în zona Europei Centrale şi de Est. Documentul urmăreşte maximizarea impactului investiţiilor străine şi naţionale, orientându-le către zone relevante, prin intermediul proiectelor strategice naţionale şi a politicilor publice elaborate în conformitate cu obiectivele acestuia.

Obiectivul general al CSDT România este asigurarea integrării României în structurile Uniunii Europene prin afirmarea identităţii regional-continentale, rolului său în regiune, creşterea coeziunii spatiale şi a competitivităţii și asigurarea unei dezvoltări durabile a României. Obiectivul general este detaliat în cinci linii directoare majore, obiective strategice majore:

Ø     Racordarea la reţeaua europeană a polilor şi coridoarelor de dezvoltare spaţială;

Ø     Structurarea şi dezvoltarea reţelei de localităţi urbane;

Ø     Afirmarea solidarităţii urban-rural adecvată categoriilor de teritorii;

Ø     Consolidarea şi dezvoltarea reţelei de legături inter-regionale;

Ø     Valorificarea patrimoniului natural şi cultural.

Strategia de Dezvoltare Locală a orașului Vînju Mare pentru perioada 2014 – 2020 va avea o viziune comună ca cele 11 obiective, menţionate anterior, ale Cadrului Strategic de Dezvoltare al României şi cele 5 linii directoare ale obiectivelor strategice majore ale Cadrului Strategic de Dezvoltare Teritorială.

 

1.2     CORELAREA CU PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ SUD-VEST OLTENIA  2014-2020

Procesul de planificare a dezvoltării la nivel regional oferă o bază strategică esenţială pentru includerea măsurilor şi a proiectelor implementate la nivel regional în viitoarele programe de finanţare indiferent de sursele de finanţare ale acestor programe.

ADR SUD-VEST OLTENIA, împreună cu reprezentanţi ai organizaţiilor relevante în domeniul dezvoltării regionale, elaborează Planul de Dezvoltare Regională (PDR) ca bază pentru fundamentarea strategiei naţionale de dezvoltare regională şi a documentelor de programare necesare pentru următoarea perioadă de programare 2014- 2020.

Planul de Dezvoltare Regională (PDR) 2014-2020 al regiunii SUD-VEST OLTENIA va fi un instrument care să susţină includerea în strategiile naţionale a obiectivelor de investiţii ce vor contribui la dezvoltarea socio-economică a regiunii, să fundamenteze domeniile de intervenţie şi necesarul de finanţare din fonduri europene în perioada următoare de programare şi să cuprindă un portofoliu de proiecte strategice cu impact regional şi local.

PDR reprezintă instrumentul prin care regiunea, plecând de la analiza socio-economică regională şi având drept cadru obiectivele tematice, priorităţile de investiţii şi acţiunile cheie prevăzute de proiectele de regulamente privind fondurile europene, îşi promovează priorităţile şi interesele în domeniul economic, social, etc, reprezentând în acelaşi timp contribuţia regiunii la elaborarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare 2014-2020.

Strategia de Dezvoltare Locală a orașului Vînju Mare pentru perioada 2014 – 2020 va urma direcţiile de dezvoltare ale obiectivelor Planului de Dezvoltare Regională SUD-VEST OLTENIA 2014-2020. Reprezentanţii orașului Vînju Mare doresc ca prin proiectele propuse şi implementate să contribuie la dezvoltarea socio-economice a regiunii SUD-VEST OLTENIA.

Strategia de Dezvoltare Locală a orașului Vînju Mare pentru perioada 2014 – 2020 respectă structura standard a metodologiei Planului de Dezvoltare Regională 2014-2020, transmisă de către Ministerul Dezvoltarii Regionale şi Administratiei Publice.

1.3. PREZENTAREA ŞI EVALUAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE 2007-2013

          Strategia de Dezvoltare Locală a orașului Vînju Mare pentru perioada 2007 – 2013 şi-a atins o parte dintre obiectivele ţintite, urmând ca în perioada 2014-2020 să realizeze proiectele care nu s-au implemetat, cât şi noi proiecte.

1.4. NECESITATEA UNUI PROCES DE PROGRAMARE LOCAL

O comunitate modernă trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare, iar lipsa ei duce la o activitate administrativă dezordonată, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă inutil resurse preţioase. Experienţa internaţională a demonstrat că proiectele şi programele operaţionale funcţionează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru definit, asumat, coordonat şi implementat în interesul comunităţii pe care o reprezintă.

Procesul de planificare a vizat definirea reperelor strategice de dezvoltare a comunităţii Vînju Mare pe o perioadă de 7 ani, respectiv 2014-2020. Etapele metodologice principale au fost următoarele:

·         realizarea unei analize preliminare,

·         stabilirea viziunii asupra dezvoltării strategice a comunităţii Vînju Mare,

·         analiza sectorială a domeniilor principale şi

·         realizarea documentului strategic.

          Principiile care au stat la baza procesului de planificare au fost asigurarea validităţii ştiinţifice, implicarea comunităţii, transparenţa, obiectivitatea, coerenţa şi continuitatea demersului.

Pentru a funcţiona, însă, planificarea strategică trebuie însoţită de promovarea, la nivelul administraţiei publice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să identifice şi să speculeze oportunităţile apărute în beneficiul comunităţii.

1.5. ACTORII IMPLICAŢI

          Reprezentanţii departamentelor, Unităţii administrativ teritoriale Vînju Mare, vor face toate demersurile necesare atingerii obiectivelor Strategiei de Dezvoltare Locală a orașului Vînju Mare pentru perioada 2014 – 2020.

2. LOCALIZARE GEOGRAFICĂ

Veche așezare mehedințeană, orașul Vînju Mare este situat în sud-estul județului Mehedinți în zona Văii Blahniței, la o distanță de 33 km de municipiul Drobeta Turnu-Severin pe drumul național Turnu Severin – Calafat.

Vînju Mare cuprinde vechile sate: Orevița Mare (care este cunoscută ca localitate încă din 1652 pe timpul domniei lui Matei Basarab); Nicolae BălcescuBucura și Traian.

Orașul Vînju Mare se desfășoară în general de-a lungul celor două drumuri principale care îl străbat: DN 56 A, DJ 606 prelungit cu DC 96.

Satul Bucura, localitate component a orașului Vînju Mare, se dezvoltă adiacent drumului DN 56A, în mare parte în zona de est a drumului.

Satul Nicolae Bălcescu, localitate component, este amplasat în partea de sud a satului Bucura și se dezvoltă de-a lungul drumului DJ 564, în partea de est a drumului.

Satul Orevița Mare, localitate componentă, s-a dezvoltat de o parte și de alta a pârâului Orevița, partea de nord fiind străbătură de DC123.

Satul Traian, localitate componentă, s-a dezvoltat de o parte și de alta a drumului DC 96, fiind străbătut pe o mică parte la ieșire spre Orevița de DC 123.

Orașul se învecinează cu următoarele comune: comuna Vînjuleț, comuna Rogova, comunaPoroina Mare, comunaCorlățel, comunaPunghina și comuna Pătulele, având o suprafață de 95 km², ceea ce reprezintă 1,9% din suprafața județului Mehedinți.

Orașul Vînju Mare este considerat centru de polarizare pentru 7 comune aflate în zona sa de influență (Corlățel, Poroina, Padina, Pătulele, Rogova, Vînjuleț și Vlădaia) cu activitate economică de tip agroindustrial și dotări publice de importanță zonală (Spital ,Judecătorie, Parchet, Liceu, etc).

2.1 Cadrul natural

Din punct de vedere morfologic orașul Vînju Mare are un relief de câmpie și este situat în partea de sud a județului Mehedinți, în câmpia Blahniței, la limită cu câmpia înaltă a Bălăciței.

Altitudinea reliefului orașului variază între 400 și 50 m, iar în teritoriul administrativ ajunge la 200 m în partea de nord a acestuia, în zona localităților Orevița Mare și Traian.

Suprafața topologică a orașului este aproape plană, cu o înclinare general spre pârâul Orevița, pe direcțiile vest și sud.

Localitățile component Traian și Orevița Mare prezintă un relief frământat, față de Nicolae Bălcescu și Bucura care au un relief liniștit cu o suprafață topologică plană.

2.2 Clima

 Poziția georgrafică a județului Mehedinți într-o depresiune la interiorul arcului Carpato-Baltic și la poalele acestuia, imprimă climei anumite particularități specifice; cea mai importantă este influența submediteraneană, care se suprapune pe fondul climatului temperat-continental caracteristic întregii țări.

Clima prezintă particularități comparabile cu zonele de munte, podiș sau depresiune, pe fondul climatului temperat- continental.

Temperatura medie a aerului în luna ianuarie este de -1 C, iar în luna iunie de 21-22 C. Valoarea medie a temperaturii anuale este de 11 C.

Unele variații ale temperaturii aerului generate de fluctuațiile circulației generale a atmosferei evidențiază situații de iarnă sau vară cu caracter de excepție (ierni cu temperature negative cu mult sub – 1C sau fără temperaturi negative și cu veri cu temperature maxime absolute de peste 40 C).

Umiditatea aerului are valori de 74- 76%. Precipitațiile atmosferice prezintă două maxime: la începutul verii (lunile mai - iunie) și toamna, în luna noiembrie. Cantitățiile medii de precipitații sunt de 500 mm.

Stratul de zăpadă este redus, respective de aproximariv 10 cm în ianuarie – februarie. Intervalul posibil de strat de zăpadă este de 80 – 150 zile, iar zilele cu strat de zăpadă sunt în număr de 50 – 60 zile.

Vânturile predominante bat din partea de vest (aproximativ 24%) și din partea de est (5 %). Viteza medie a vântului este de sub 6 m/s, iar viteza maximă de 20 m/s.

Data medie a primului îngheț este la începutul lunii noiembrie, iar a ultimului, la sfârșitul lunii martie. Intervalul fără îngheț este de 200 – 220 de zile.

2.3 Apa

Regimul hidrografic al zonei, atât cel de suprafaţă, cât şi pe cel subteran este influențat de relief, condiţiile climatice la care se adaugă structura geologică şi litologică.  

Rețeaua hidrografică este reprezentată de pârâul Blahnița și pârâul Orevița.

Blahnița are o lungime de 55 km și izvorește din piemontul getic din zona Bistriței, Valea Arieșilor (Mehedinți). Râul Blahnița intră în câmpia de terasare a Dunării, unde pe cursul ei domol, s-au format numeroase bălți (azi în cea mai mare parte asanate).

Pârâul Orevița are un debit redus și izvorăște din dealurile estice ale Oreviței Mari, străbate localitatea cu același nume și curge pe direcția NE – SV la limita de vest a orașului Vînju Mare.

În partea de nord a orașului, pe direcția est-vest curge un pârâu cu debit temporar, cu caracter torențial ce se varsă în pârâul Orevița, producând inundații în zona de confluență cu acesta, în perioadele cu ploi abundente.

2.4 Solul

          Solul este un corp natural cu însușiri de fertilitate, formate prin acțiunea îndelungată a viețuitoarelor și a factorilor climatici asupra materialului mineral al rocilor de la suprafață şi au evoluat prin interacţiunea complexului de factori pedogenetici.

Solurile sunt în general fertile, propice agriculturii, predominând cernoziomurile. Sunt ușor mecanizabile și pot fi irigate.

Solurile predominant brune și brun roșcat de pădure caracteristice Podușului Getic își au reputația bazată pe calitatea deosebită a vinurilor aromate de Tămâioasă Românească și Saugvinon, iar cele ușoare și calde, bogate în calcar constituite din pietrișuri aluvionare sunt recunoscute pentru vestitele vinuri roșii pe care le produc.

2.5. Flora şi fauna

2.5.1 Flora

În această unitate geografică vegetația naturală este săracă. Predomină pădurile de gorun, gârniță și salcâm. Sunt prezente și specii de influență submediteraneană, cu tufișuri alcătuite din elemente termofile: liliacul sălbatic, cărpinița, mojdreanul. Specii de arbuști dintre care cele mai des întâlnite sunt: porumbarul, alunul, cornul, iedera agățătoare.

        În această zonă cresc plante medicinale precum: mușețelul sau romanița, coada șoricelului, pătlagina, pirul, coada calului, pelinul urzica, traista ciobanului, troscotul, trei frați pătați, urzica moartă roșie, etc.

Pe raza orașului întâlnim și plante melifere care favorizează dezvoltarea în zonă a apiculturii.

Mai întâlnim și ciuperci comestibile care cresc prin locurile umbroase din păduri și terenurile îngrășate cu gunoi de grajd cum ar fi: mănătarca, ciuperca de bălegar, bureții, ciuciuletele, sbârciogul, etc.

2.5.2 Faună

 Fauna este și ea săracă și este de tip central european cu elemente submediteraneene, cu pătrunderi şi amestec de specii venite din nord, sud şi vestul ţării.

Fauna se caracterizează prin prezenţa rozătoarelor precum popândăul, hârciogul, iar dintre păsări: turturica, privighetoarea, prepeliţa şi potârnichea.

Speciile cele mai reprezentative sunt: iepurele, vulpea, ariciul, navăstuica, dihorul comun, viezurele, etc.

Fauna piscicolă  prezentă în pârâul Blahnița, cuprinde somnul pitic (Silurus glanis), crapul (Cyprinus caprio), ştiuca (Esox lucius), carasul (Carassius auratus gibelio) şi obleţul (Atburnus alburnus).

2.6. Resurse

Elementele prin care se caracterizează potențialul economic al orașului Vînju Mare, se bazează în mare parte pe resursele naturale ale solului și subsolului (vii, terenuri arabile, păşuni, fâneţe, păduri, produse animaliere şi vegetale, lignit), populația și forța de muncă, unitățile industriale și agricole, serviciile publice, echiparea tehnico-edilitară, etc.

Apropierea de resedinţa judeţului Drobeta Turnu Severin la numai 33 km şi rețeaua rutieră care asigură relațiile între localități precum și la obiectivele industriale și de interes public în teritoriu, conferă orașului Vînju Mare numeroase avantaje economice.

2.7. Repere istorice

Amplasat pe terasa a IV a a Dunării în câmpia de terase a Olteniei, orașul Vânju Mare a avut de-a lungul timpului, condiții prielnice pentru dezvoltarea agriculturii, condiții susținute și de existența unui climat submediteranean în care predomina iernile blânde. Obiectele din piatră cioplită și cele din bronz au fost identificate pe teritoriul orașului ca făcând parte din epoca fierului, practicându-se aici agricultura primitivă, cât și unele meșteșuguri. Epoca dacică este și ea prezentă în mod indirect, mai ales prin monezi romane cu circulație anterioară cuceririi Daciei de către romani.

Secole la rând, orașul Vînju Mare s-a numit moșia Orevița. Moșia a fost o formă de proprietate și exploatare a unei întinse suprafețe funciare care în timp a cunoscut transformări, modificări, adaptări economico-sociale și politice.

Termenul de moșie derivă din cuvântul moș. Noțiunea de moșie nu înseamnă numai întindere mare ci și ca pământ străbun. Primii proprietari ai moșii au fost obștile.La început au fost obștiile gentilice întemeiate pe legături de rudenie.

Descoperirile arheologice de la Orevița și Bucura datând din perioada preistorică, demonstreazăcă în această zonă au existat altfel de obști care dețineau și foloseau o suprafață mare de pământ cu un nume echivalent cu acela al moșiei.

Prima atestare documentară a teritoriului administrativ a orașului Vînju Mare s-a realizat în perioada domnitorului Radu Șerban (1602-1611), printr-un act de certificare a proprietății asupra satelor Orevița și Bolboșeni de către Sfânta mănăstite Tismana.

Actuala denumire a orașului a fost atestată pentru prima dată de pe harta austriacului Frederick Schwantz în anul 1923, harta în care localitatea Vînju Mare figurează pe vechea vatră a satului Orevița ce aparținea de mănăstrirea Tismana.

Viile de la Orevița cu renumitele lor vinuri au atras mari familii boierești să le stăpânească. Până în anul 1604 au fost boierii Florești și antecesorii lor. Apoi au urmat alții. Stolnicul Lațlo și soția sa, apoi fiica lor Caplea au stăpânit vie la Orevița până la 20 martie 1692, după care a ținut pentru ea pe cea din fața Oreviței. Boierii Constantin și Ilinca Cioroboreanu au stăpânit viță de vie de la Orevița pe care mai apoi au dăruit-o Mănăstirii Strehaia.

Primii și deplinii stăpâni peste moșia Orevița au fost obștea sătească și devălmașii ei.

Documentar, Vînju Mare apare ca localitate în anul 1772, pe vechea vatră a satului Orehovița, proprietate a mănăstirii Târgoviște. Atunci, Ilinca Cioroboreanca cu fiii ei, Dumitru și Mihai, vând lui Barbu Capital Căluțoiu o parte din moșia din Cioroboreni. Această moșie se învecinează cu moșia Vînjului, o localitate în care își află «casele și acareturile» căpitanul de plai Barbu Căluțoiu. Din document reiese că Vînju Mare era, în 1772, o localitate deja constituită și suficient de puternică să fie cel puțin cea mai influentă a plaiului Blahnița, dacă nu chiar reședința acestuia.

Teritoriul administrativ al orașului Vînju Mare cu vecinătățile lui erau acoperite de păduri dese și întinse, iar vechile sate Orevița (Orehovița), Balboșa (Bălboșani), Bucura, Vînju, Gura Poroinii, Pătulele se aflau la adăpostul acestor păduri greu de străbătut. Documentele vechi datând din secolele XVII – XIX, menționază existența acestor păduri pe fosta moșie Orevița a Mitropoliei Tării Românești. Chiar dacă la Vînju Mare, Orevița, Bucura, pădurea a rezistat mai mult timp decât în alte părți, subțierea și fărâmițarea ei s-a produs odată cu înmulțirea așezărilor și gospodăriilor; terenurile agricole s-au extins, apoi drumurile și potecile, pășunile și locurile pentru case.

Pe aceste meleaguri au existat suprafețe întinse de păduri, detașându-se ca pondere ulmul. Se presupune că însăși denumirea localității ar proveni cuvântul Vânj care este sinonim cu ulmus levis, care era un arbore înalt de 35 m. Tradiția spune că pe acest loc se afla un ulm mare. Adjectivul "Vînju" (vânjos) este atribuit unui ulm puternic și foarte înalt care era folosit ca punct de observație, de unde se putea anunța trecerea turcilor pe drumurile Vidinului, azi șoseaua Calafat - Drobeta Turnu-Severin.

Explicația toponimului Vînju poate fi relativ dificilă deoarece acești arbori puternici, vânjoși, ar fi fost identificați prin apelativul "Gâj" ori prin cuvântul care ar desemna sunetul pe care îl facea vântul prin frunzele acestora.

Din bătrâna pădure au fost însă defrișate suprafețe întinse și cultivate cu viță de vie. Se pare că acea specie de ulm ar fi dispărut de prin pădurile noastre, dar existența pădurii "Lunca Vînjului", la o distanță de numai 1500 de metri, dovedește că pe însuși terenul casei de cultură de azi, a existat înainte o pădure.

Satul Orevița (Orehovița) amintește de livezile de nuci care populau pădurile de pe moșia cu același nume. Satul Orevița îți are începutul cu cel al obștii sătești însă sunt menționate abia într-un hrisov din anul 1604.

Epoca istorică geto-dacică a fost deasemenea atestată la Orevița de rezultatele cercetărilor arheologice. Atrase de bogățiile naturale ale moșiei Orevița și în primul rând de dealul cu vii, au fost multe instituții feudale, mulți demnitari domnești și familii boierești care prin stăpânirea lor i-au conferit renume și istorie timp de aproximativ trei veacuri.

Satul Bucura a avut în decursul timpului mai multe vetre. Actuala vatră este și cea din sec al XVI lea, sistematizată după împropietărirea de la 1864 și dezvoltată până în prezent. Satul Bucura a fost refăcut pe o vatră nouă mai aproape de balta Bucura (Viașu) și la adăpostul pădurii, în a doua jumătate a secolului al XVIII lea (prima atestare documentară este în anul 1790). Vatra satului Bucura era așezată în secolul al XIX lea pe calea Oreviței, de-a lungul drumului spre Vînju Mare. Primul document care menționază acest sat datează din anul 1790. Vis a vis de numele satului există două legende care au un sâmbure de adevăr. În ambele cazuri numele vine de la o femeie numită Bucura.

Satul Poroinița –sat așezat la mijlocul secolului al XIX lea în valea cu același nume. Inițial satul a fost o așezare a obștei sătești devalmașă, posibil cu începuturi înainte de formarea satelor feudale românești. Două documente atestă menținerea acestui sat mehedințean în stăpânire și sub dările și obligațiile mănăstirii Cozia. Au fost moment grele în istoria satului, asemenei altor sate: părăsirea satului și moșiei din cauza stăpânirii opresive.

La sfârșitul secolului al XVIII lea satul și-a schimbat vatra și denumirea apărând sub numele de Gura Poroinei.

Satul Bălboșani (Bolboșano, Balboșa), sat de șărani (moșneni devălmași) a fost deservit de boierii Dragoești în sec al XVI lea. Satul era așezat în mijlocul pădurilor. În data de 28 mai, 1610 Radu Șerban voievod dăruiește toată Orevița, Bălboșanii, bisericii. Pe parcurs, numele satului apare în diferite documente.

Satul Smărdășteț se afla în vecinătatea bălții Bucura și a satului Mostiștea (Pătulele). Această denumire a rezistat până în anii (1877-1878) când mahalaua cu acest nume se contopise cu satul Viașu. Documentele feudale scrise datând după anul 1635 continuă să ateste Smârdăștețu. Documente care atestă acest sat apar și vis a vis de cumpărarea și vânzarea acestui sat. În anul 1819 ajunge proprietar la Smârdăștețu și logofătul Dumitrache Bibescu. Chiar dacă satul era sub stăpânirea puternicilor boieri Bibescu, acesta era tot mai sărac și în decădere. În anul 1864 satul Smârdăștețu a fost absorbit de către satul Viașu.

Vechii locuitori ai satului Vînju Mare trăiau prin pădure după dealuri, unde își defrișase-ră câte un petic de pământ pe care își cultivau vița de vie și cereale numai cât era necesar pentru satisfacerea nevoilor familiale. Acești locuitori își construiseră bordeie, chiar pe aceste terenuri, așezate la estul actualului oraș.

În urma împroprietăririi din 1864, locuitorii au părăsit așezările din păduri și vii pentru a se stabili în sat, unde li se repartizaseră loturi de casă. După culesul viilor, vinul rămânea în pivnițele bordeielor unde locuiseră și periodic mergeau acolo cu un vas pentru a aduce doar atâta vin cât avea nevoie familia. Mai târziu, țăranii și-au ars bordeiele și și-au adus recolta în sat.

Existența localității Vînju Mare în epoca feudală este adeverită și de faptul că se află pe drumul Vidin - Calafat - Cerneți - Drobeta Turnu Severin, drum folosit des de turci încă din prima lor invazie în Țările Române și devenind drum regulat odată cu stabilirea garnizoanei turcești în insula Adakaleh. Sociologul Sthal vorbește în lucrările sale despre o vama în «Lunca Vînjului» ținând cont că aici existau o varietate de legături între drumul Cetate - Cerneț - Drobeta Turnu Severin și cel care lega Drobeta Turnu Severin - Cerneț - Craiova de localitatea Vînju Mare.

Reforma agrară a lui Alexandru Ioan Cuza, în urma căreia moșiile mănăstirești precum și unele moșii ale Mitropoliei sunt împărțite oamenilor, determină constituirea la poalele dealului Vînjului a unei localitați prospere din punct de vedere economic și social. Terenul arabil care a rămas de la împroprietărire a trecut în proprietatea statului care l-a dat în arendă unui anume Argetoianu.

Atât Vînju Mare cât și localitățile situate în teritoriul administrative sunt amintite în unele documente legate de anul revoluționar 1848.

Documentar se atestă că în 1879, dat fiind aportul pe care și-l aduc locuitorii comunei Vînju Mare la Războiul de Independență, în perimetrul comunei se face o nouă împroprietarire cu loturi tip de 5 ha, din proprietatea statului. La această împroprietărire beneficiază de pământ țăranii săraci, care au primit și loturi de casă în jurul vetrei satului Vînju Mare, cât și participanții la Războiul de Independență. Restul moșiei rămânând în proprietatea statului, a fost dat în arenda lui Ion Ceroșanu.

În anul 1899 s-a făcut o nouă împroprietărire cu drept de răscumparare pe termen de 5 zile. Întrucât terenul nu era suficient pentru toti sătenii și ca sa nu se creeze nemulțumiri, împroprietărirea s-a facut sub formă de loterie, prin tragere de bilete. În urma acestei împroprietăriri rămân puține loturi în capul viilor, numite “brațuri”, unele cultivate, altele folosite ca pășune pentru vite. Arendașul acestor “brațuri” a fost Constantin (Ion) Triandafil, ultimul arendaș pe care Răscoala din 1907 îl găsește în comună.

Anul 1907 găsește locuitorii comunei Vînju Mare împroprietăriți în trei rânduri și mult mai înstăriți decât cei din satele vecine, fapt care duce la o anumită ”liniște” în zonă, dar și cu foarte multi clăcași pe terenul ce-l avea în arenda Constantin Triandafil.

Locuitorii din Vînju Mare au dus lupte aprige de răscumpărare a moșiei căzute în mâinile arendașilor între anii 1864-1921, haiducia fiind folosită de mulți țărani ca formă de nesupunere.

În secolul al XIX lea și prima jumătate a secolului XX, așezarea își continuă exisența ca o așezare de tip rural, considerată nod de circulație între Turnu Severin (Mehedinți) și Calafat (Dolj), centru polarizator al localitățilordin câmpia Mehedințului, cu vestitul târg săptămânal ce funcționează și în present.

Primele începuturi de industrie în Vînju Mare se pierd în trecutul îndepartat, fiind reprezentative îndeletnicirile meșteșugărești. De la ”râjniță”, s-a trecut la moara pe apă instalată pe pârâul Orevița. Pe măsură ce forța mecanicii a crescut, s-a construit o moară cu vapori iar mai târziu una cu motor cu explozie.

Localitatea Vînju Mare a fost reședință de plasă între cele două războaie mondiale, iar din 1945 până în 1968, reședință de raion.

Din anul 1968, localitatea Vînju Mare este declarată oraș, beneficiind de importante lucrări de amenajare și modernizare, care dau un aspect plăcut orașului.

3.1. AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

       Chiar dacă judeţul Mehedinţi nu este nici cel mai bogat şi nici nu beneficiază de cel mai fertil sol al României, el are un potenţial bun pentru pomicultură, viticultură, de cultivare a cerealelor şi un potenţial mediu privind creşterea animalelor. Înainte de 1989, agricultura în judeţul Mehedinţi era delimitată strict pe zona de sud, pretabilă culturilor mari (grâu, porumb, floarea soarelui ş.a.) şi zona de nord, unde dezvoltat era sectorul pomicol.

     Din punct de vedere economic orașul Vînju Mare se încadrează în zona a II a de Sud și este considerat centru de influență al zonei, cu un profil predominant agricol, cu potențial agricol pentru culturile mari, parțial valorificat. Activitatea de bază a orașului este agricultura, ponderea acesteia fiind deținută în special de sectorul privat.

Teritoriul administrativ al orașului Vînju Mare este ocupat în proporție de aproximativ 74,25% de terenurile agricole, compuse din terenuri arabile, pășuni, fânețe, vii și livezi.

Situaţia terenurilor se prezintă astfel: suprafaţa teritorial administrativă a orașului este de 9143 ha din care 375 ha teren intravilan și 8768 ha extravilan.

Teren agricol și neagricol

8768

Teren arabil

5535

Pășuni

324

Fânețe

2

Păduri

1579

Livezi

34

Vii și pepiniere viticole

716

Luciu de apă

150

Teren neproductiv

91

 

Tinând cont că teritoriul orașului aparține ca formă de relief câmpiei, agricultura a fost și este de tip intensiv, motiv pentru care întreaga suprafață agricolă a fost irigată făcând parte din sistemul hidroameliorativ Crivina- Vînju Mare. Din păcate după 1990, odată cu trecerea terenurilor în proprietate privată a agricultorilor, s-a renunțat la utilizarea instalațiilor de irigații, la descompletarea stațiilor de pompare și a conductelor de irigație.

Abandonarea acestui proces de irigare a terenurilor a dus la disfuncționalitatea producției agricole. Teritoriul prezintă procese naturale de degradare prin exces de umiditate de suprafață și de natură freatică, eroziuni de adâncime, alunecări de terenuri, sărături, acidități. Toate aceste efecte erau supuse lucrărilor de combatere a eroziunii solului și desecare a terenurilor cu exces de umiditate, lucrări care erau administrate de sistemul hidro-ameliorativ Crivina- Vînju Mare.

3.1.1. Producţia vegetală

Terenul agricol al orașului Vînju Mare aparține claselor de fertilitate și favorabilitate II și III și se pretează la culturile de: porumb, grâu, secară, orz, floarea soarelui, vii, legume, pajiști naturale, cartofi, livezi.

Pe terenurile arabile în orașul Vînju Mare se cultivă porumb, grâu, orz, orzoaică, secară și floarea soarelui.

Pe raza orașului funcționează 5 societăți agricole și beneficiază de 6 specialiști agricoli din care 2 în cadrul primăriei. Suprafața deținută și lucrată de asociațiile agricole este de 50 ha.

Asocierea proprietarilor de terenuri ar permite aplicarea unei agriculturi moderne, cu rezultate de producţie bune.

Suprafața cultivată cu cereale este de 3750 ha după cum urmează în tabelul următor:

Producție vegetală (ha)


Porumb

800

Grâu

2100

Orz

200

Orzoaică

200

Secară

50

Floarea soarelui

400

 

                    Așa cum reiese din graficul de mai sus, predomină suprafețele cultivate cu grâu și porumb, urmate de orzoaică și orz.

Predomină culturile de grâu cu un procent de 56%, urmată de porumb cu 21%, apoi floarea soarelui cu un procent de aproximativ 11%, orzoaică (5%), orz (5%) și secară (2%).

Se dorește ca agricultura României să devină competitivă, dar dezvoltarea agriculturii necesită o alocarea masivă, raţională, de capital investiţional în infrastructura rurală, echiparea teritoriului agricol modernizarea exploataţiilor agricole, extinderea întreprinderilor de stocare procesare a produselor agroalimentare precum şi sporirea capitalului de exploatare, atât din surse proprii cât şi din credite bancare avantajoase, acordat fermelor agricole prin care să se susţină nivelele de producţie propuse în continuare pentru orizonturile 2014-2020.

3.1.2. Zootehnia

Creşterea animalelor în special a bovinelor, ovinelor și caprinelor este o activitate tradiţională a populaţiei şi există potențial pentru realizarea de producții care să acopere necesarul intern și care să aducă un aport considerabil, prin export, la veniturile producătorilor.

Tinând cont că agricultura este una din activitățile economice de bază, creșterea animalelor reprezintă o sursă de venit importantă pentru locuitorii orașului Vînju Mare.

O contribuție importantă la dezvoltarea zootehniei în orașul Vînju Mare o are suprafață de pașune existentă de aproximativ 661 ha plus 2 ha de fânețuri.

Efectivul de animale conform centralizatorului este următorul:

Creșterea animalelor


Bovine

350

Ovine și caprine

5300

Cabaline

200

Porcine

2567

Păsări

25000

Familii de albine

350

Iepuri de casă

256

   

 Predomină categoria de păsări cu un procent de 73%, apoi ovine și caprine 16%, bovinele 7% și familiile de albine, iepuri de casă, bovinele, cabalinele 1%.

La nivel național, diminuarea efectivului de animale este cauzată de insuficiența nutrețurilor și respectiv creşterea preţurilor la nutreţuri, vârsta înaintată a crescătorilor de animale în zona rurală, lipsa unor politici guvernamentale coerente în domeniu, disjuncţia între animal, pământ şi muncă, seceta, etc.

3.1.3. Pomicultura

Cele mai cunoscute zone pomicole din România sunt situate pe dealurile subcarpatice, sudice și sud-estice. Aici sunt cantonate majoritatea plantațiilor de prun, măr și cires. În vestul tării, Bihor – Arad, există condiții prielnice pentru cultura caisului și piersicului, zonă care se continuă de-a lungul Dunării, în sudul județelor Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman până la Dobrogea, respectiv Constanța – Tulcea. Bazine pretabile pentru cultura mărului în special se găsesc în județele Maramureș, Bistrița-Năsăud, Sălaj, Mureș.

În ultimii ani sectorul pomicol a fost într-un declin constant, cu consecinţe negative nu doar asupra dezvoltării economice a mediului rural. Recunoscute odată pentru producția de calitate, livrată la export, fermele pomicole din sudul județului Mehedinși sunt acum în paragină.

În orașul Vînju Mare sectorul pomicol este dezvoltat pe o suprafață de 34 ha cu meri și pruni aflată în declin. Pomi fructiferi se găsesc și în gospodăriile locuitorilor orașului pentru consum propriu.

Pomicultură

Ha

Prun

24

Măr

10

 

Pomicultura românească va avea din 2014 un program de reconversie și replantare similar cu cel din viticultură, obiectivul fiind ca până în 2020, România să atingă o suprafață de 200.000 de hectare cu livezi.

3.1.4. Viticultura

Caracterul tradițional al culturii viței de vie în această zonă este dovedit istoric prin descoperirile arheologice care atestă existența plantaților de viță de vie încă din anii 1000 – 700 î.e.n. când aceste teritorii erau locuite de sciți și agatârși. Pe vremea geto-dacilor cultura viței de vie era atât de extinsă încât vinul produs depășea cu mult nevoile proprii de consum constituind unul din principalele produse de schimb cu popoarele vecine, mai ales grecii.

Legenda spune că lucrând la culesul viilor și la prepararea vinului, degustând mai mult decât era îngăduit din bogăția rodului, călugării ar fi exclamat ,,O rea viță” dând astfel numele localității Orevița

Documentelle atestă că în 1610, din porunca Domnitorului Ungro-Valahiei Radu Voievod sunt date Sfintei Mitropolii a Târgoviștei satele Orevița, Bărboșanii cu dealul cu vii și vinăriciul.

Podgoriile Orevița și Golul Drâncei sunt menționate de către Ion Ionescu de la Brad în Monografia Agricolă a județului Mehedinți din 1868 care arată că din suprafața viticolă de 6700 ha a județului Mehedinți, 1500 ha erau numai la Orevița. Soiurile existențe atunci pentru obținerea vinurilor roșii era Negru Vârtos, Negru Moale, și Fetească Albă, Tămâioasă, Berbecel, Bășicată pentru vinurile albe. Tot despre vinurile roșii ale acestor ținuturi Ion C. Ciurescu spunea în 1937 că sunt atât de groase că le poți duce în batistă.

Întregul edificiu viti-vinicol al acestei zone a fost distrus de atacul filoxerei la sfârșitul secolului al XIX lea.

Pentru refacerea patrimoniului distrus s-au importat, la începutul secolului al XX lea soiuri noi ca Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir pentru vinuri roșii și Riesling Italian, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Pinot Gris pentru vinurile albe, cultivându-se în paralel și soiuri românești Fetească Regală, Fetească Albă și Fetească Neagră.

Zona viticolă Vînju Mare face parte din regiunea viticolă Dealurile Munteniei și Olteniei și este situată în județul Mehedinți între paralela 44- 45, paralela de aur a vinului.

Ecosistemul viticol se caracterizează printr-un climat continental temperat cu nuanțe mediteraneene, unde vița de vie ocupă colinele din partea sudică și platourile acestora la o altitudine cuprinsă între 280- 325m.

În prezent, sectorul viticol al orașului Vînju Mare este foarte bine dezvoltat și se practică pe o suprafață de 459 ha cultivată viță de vie nobilă și  257 ha viță de vie hibridă.

Pe baza evaluării impactului Programului Naţional Suport 2009 – 2013, prin care sectorul vitivinicol a absorbit, în proporţie de 100%, fondurile europene puse la dispoziţie de Comisia Europeană, Romania a notificat Comisiei Europene Programul Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol pentru perioada 2014 – 2018.

3.1.5. Legumicultura

La nivel național, necesarul de consum nu este încă asigurat din resursele interne și nu reușesc să acopere necesarul de legume timpurii deoarece suprafaţa de sere este în scădere, iar cea de solarii nemodernizată, aflată încă în stadiu gospodăresc.

În orașul Vînju Mare legumicultura se practică pe pe suprafețe mici în gospodăriile locuitorilor pentru consumul propriu.

3.1.6. Silvicultura

Orașul Vînju Mare deține o suprafață împădurită de 1579 ha, ceea ce reprezintă aproximativ 19% din suprafața teritorial administrativă a acestuia.

Pădurile din teritoriu aparțin de Ocolul Silvic Vînju Mare și după forma de proprietate sunt repartizate astfel:

-         Domeniu public 1479 ha

-         Domeniul privat, persoane fizice 100 ha

Pădurile sunt alcătuite în majoritate din specii de salcâm (78%), plop, salcie, tei, respective esențe moi (15%) și stejar (7%).

Pădurea Lunca Vînjului se întinde pe o suprafață de 14 ha și este declarată rezervație forestieră cu stejar penduculat și renumite poieni de mărgăritar.

Pădurea Fulga este renumită pentru bujorul roșu de stepă.

Pentru menținerea echilibrului ecologic se va avea în vedere exploatarea rațională a fondului forestier și împădurirea terenurilor defrișate.

3.1.6. ANALIZA SWOT

 

P

U

N

C

T

E

T

A

R

I

ü     Existenţa unui potenţial hidrografic care poate fi valorificat pentru sisteme de irigaţii moderne sau desecare pentru reabilitarea terenurilor;

ü     Existenţa a forţei de muncă calificată în agricultură;

ü     Existenţa condiţiilor şi tradiţiei pentru dezvoltarea activităţii zootehnice;

ü     Există 5 societăți agricole;

ü     Suprafața lucrată de asociațiile agricole este de 50 ha;

ü     Pe raza orașului există 6 specialiști agricoli;

ü     Se cresc: ovine, bovine, caprine, porcine, cabaline, familii de albine, iepuri de casă și păsări;

ü     Se cultivă: grâu, porumb, orzoaică și orz, floarea soarelui și rapită;

ü     Prezenţa fondurilor europene ce pot fi absorbite în vederea impulsionării afacerilor în agricultură şi pentru tinerii fermieri.

AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE  RURALĂ


P

U

N

C

T

E

S

L

A

B

E

ü     Investiţii insuficiente în agricultură;

ü     Degradarea sistemului de irigaţii, inexistenţa instalaţiilor moderne de irigare;

ü     Alternanță de ani secetoși și umezi;

ü     Organizarea ineficientă a filierelor pe produs şi numărul mic de contracte de preluare a producţiei;

ü     Lipsa unui sistem centralizat de desfacere al produselor agricole;

ü     Temerile producatorilor în ceea ce priveşte piaţa de desfacere a produselor agro-alimentare din gospodărie;

ü     Utilaje agricole insuficiente pentru efectuarea la timp a lucrărilor agricole;

ü     Îmbătrânirea forţei de muncă în agricultură;

ü     Pensii mici pentru agricultori, ceea ce reprezintă insuficienţa investiţiilor în agricultură de către aceştia;

ü     Dotarea tehnică slabă a tuturor sectoarelor din zootehnie şi agricultură;

ü     Lipsa unor politici guvernamentale coerente în domeniu.

AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ŞI

DEZVOLTARE RURALĂ

 

O

P

O

R

T

U

N

I

T

Ă

Ț

I

ü     Adaptarea agriculturii şi silviculturii în acord cu măsurile de creştere a competitivităţii;

ü     Împădurirea terenurilor agricole şi neagricole;

ü     Dezvoltarea pomiculturii şi valorificarea florei spontane;

ü     Calificarea şi recalificarea, instruirea şi perfecţionarea persoanelor ocupate în agricultura de subzistenţă;

ü     Crearea de facilităţi persoanelor fizice sau juridice pentru încurajarea realizării unor împăduriri de mici dimensiuni, plantaţii de livezi şi păduri de protecţie;

ü     Achiziționarea de utilaje agricole, în vederea incluziunii sociale,a reducerii sărăciei în rândul populației;

ü     Reabilitarea şi întreţinerea păşunilor.


AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ


A

M

E

N

I

N

Ț

Ă

R

I

ü     Eroziunea şi degradarea calităţii solurilor ce pot conduce la scăderea randamentului;

ü     Frecvenţa ridicată a perioadelor secetoase în agricultură;

ü     Parcul de utilaje agricole mic determină imposibilitatea încadrării în perioadele optime de executare a lucrărilor;

ü     Degradarea solurilor;

ü     Capacităţile reduse de prelucrare a producţiei vegetale ce
pot determina pierderi în perioadele de vârf de producţie;

ü     Numărul de concurenţi în creştere pentru produsele agroalimentare de pe piaţa Uniunii Europene;

ü     Cadrul legislativ instabil;

ü     Slaba informare a agricultorilor cu privire la normele europene.


AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURAL








 
 

3.2. INFRASTRUCTURĂ, TRANSPORT ȘI MEDIU

3.2.1. Infrastructura de comunicaţii şi transport

În ceea ce priveşte căile de comunicaţie acestea oferă posibilitatea deplasării în condiţii aproximativ normale. Orașul Vînju Mare, se situează la o distanţă de 35 km de municipiul Drobeta Turnu Severin, Calafat 70 km și Craiova 85 km.

Relația între orașul Vînju Mare și comunele învecinate aflate în zona de infuență, precum și cu Municipiul Drobeta Turnu Severin sau chiar cu județul Dolj, este asigurată prin principal arteră de circulație rutieră, drumul național DN 56A, prin drumul județean DJ 606 și drumuri comunale DC 96 și DC 119.

Orașul Vînju Mare nu are legături feroviare directe, singura legătură feroviară fiind stația Drobeta Turnu Severin la 35 km.

Căi de acces dinspre și în localitate:

-         Drum Național DN 56 A cu Bucura spre Calafat;

-         Drum județean DJ564 cu Nicolae Bălcescu (spre Pătulele);

-         Drum comunal DC 96 și DC 12 cu Orevița Mare;

-         Drum comunal DC 96 cu Traian.

Distanța față de orașele apropiate, port, aeroport, benzinărie, gară:

Denumirea

          Km

Municipiul Drobeta Turnu Severin

35

Oraș Calafat

70

Oraș Craiova

85

Aeroport Craiova

85

Port  Drobeta Turnu Severin

35

Benzinărie Vînju Mare

0

Gară Drobeta Turnu Severin

35

Autostradă Pitești

200

Drum Național DN 56 A

Vînju Mare

Drum European E 79

Vînju Mare

 

3.2.2. Infrastructură de utilităţi

3.2.2.1. Alimentarea cu energie electrică

Sursa de alimentare cu energie electrică a orașului Vînju Mare și a localităților componente se face prin intermediul stației  de transformare 110/20 KV Vînju Mare Vest. Stația este racordată la sistemul energetic național prin intermediul rețelei electrice aeriene 110 KV Turnu Severin Est – Vînju Mare –Cetate.

Distribuirea energiei electrice se face pe întreg teritoriul orașului în procent de 100% iar iluminatul public este realizat tot într-un procent de 100%.

Lucrările de reabilitare a rețelei de iluminat public în oraș şi aducerea lui la parametrii adecvaţi este primul deziderat al autorităţii publice locale, urmând a fi promovate măsurile de eficientizare a consumurilor.

3.2.2.2. Alimentarea cu apă

Din localitățile componente  ale orașului, doar Vînju Mare dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă, celelalte sate componente se alimentează cu apă din fântâni. Sistemul de alimentare cu apă este realizat în procent de 15%. Zona este bogată în ape subterane iar apa potabilă este de bună calitate.

Se dorește etinderea rețelei de apă în satele aparținătoare Orevița Mare și Traian.

3.2.2.3. Canalizare

 În orașul Vînju Mare rețeaua de canalizare, stație de epurare și tratare a apelor reziduale se realizează în procent de 15%. Dintre localitățile componente ale orașului Vînju Mare doar acesta beneficiază de rețea de canalizare, stație de epurare și tratare a apelor reziuduale.

Pe raza orașului apele pluviale se descarcă liber la rigole, prin sistematizarea  terenului. Apele pluviale sunt dirijate de carosabil, borduri și trotuare, după topografia terenului, spre emisar.

Apele uzate de la locuinţe şi obiectivele social culturale din zonele unde nu exista rețea de canalizare și stație de epurare, se scurg în bazine vitanjabile sau latrine uscate.

Se dorește extindererețelei de canalizare, stația de epurare și tratare a apelor reziduale în satele aparținătoare Orevița Mare și Traian.

3.2.2.4. Alimentarea cu gaze

Pe teritoriul administrativ al orașului nu există sistem centralizat de alimentare cu gaze naturale. Prepararea hranei se realizează prin sobe de tip aragaz cu butelii de gaz lichefiat.

3.2.2.4. Alimentarea cu caldură

Orașul Vînju Mare se compune în majoritate din locuințe proprietate particular, compuse din gospodării și anexe desfășurate pe parter și etaj, precum și din blocuri de locuit cu P+2, 3 sau 4 nivele, unități publice și productive, unități social cultural. Locuințele proprietate particulară sunt dotate pentru asigurarea căldurii cu sobe, care folosec drept combustibil lichi și solid lemne de foc, cărbuni.

Blocurile și majoritatea unităților publice și productive și unitățile cultural sociale aveau căldura asigurată printr-un sistem centralizat. Acestea au fost dotate cu surse termice proprii care foloseau combustibil cărbunele.

În present, orașul Vînju Mare funcționează numai central termică de la SC EUROCOMF SA, care a fost adaptată pentru a funcționa cu combustibil lichid. O parte din centralele termice existente se află în stadiu de conservare, altele au fost desființate, iar o parte se află în stadiu avansat de degradare.

3.2.2.5. Telefonie mobilă şi fixă

Telefonia fixă se realizează într-un procent de aproximativ 100% și dispune de o centrală telefonică digitală de 1500 de numere. Rețeaua telefonică este în mare parte prin cablu subteran. Localitățile componente au centrale digitale de capacitate mică.

Reţele mobile disponibile: Orange, Vodafone, Cosmote realizate în procent de 80%.

 3.2.2.6. Internet şi televiziune

          Reţeaua de internet este slab dezvoltată în procent de 10%. Este necesară exinderea și modernizarea rețelei de internet.

Recepţionarea programelor TV se face prin cablu şi antene satelit iar locuitorii orașului beneficiază de internet atât prin cablu cât şi prin abonamente de date la diferiţi furnizori de telefonie fixă şi mobilă.

Este necesară în continuare extinderea, modernizarea şi îmbunătăţirea acesteia.

3.2.2.7. Drum asfaltat

În orașul Vînju Mare rețeaua de drumuri este formată din drumuri asfaltate 7%, pietruite 13% și din pământ în procent de 80%.

Străzile din oraș sunt parțial modernizate, iar drumurile locale și ulițele din intravilanele localităților, în mare parte, sunt nemodernizate, podurile înguste iar intersecțiile drumurilor nesistematizate și neamenajate.

Se dorește asfaltarea, modernizarea şi îmbunătăţirea acestora.

3.2.3. Mediu

În prezent pe raza teritoriului administartiv al orașului si al localităților componente, nu sunt unități (activități) care ar putea constitui surse majore de poluare a apelor, aerului și solului. Activitățile industriale slab dezvoltate la nivelul orașului, nu indică probleme deosebite de poluare atmosferică.

Pârâul Orevița prezintă, conform analizelor de laborator, o apă curată (ușor impurificată), corespunzând categoriei I. Calitatea apei distribuită populației și unităților industriale este bună, captarea acesteia fiind la nord de localitatea Vînju Mare (lângă Orevița Mare). Privind calitatea solului, nu se constată fenomene deosebite. Funcționarea defectuasă a sistemului de irigații a dus la degradarea solului pe o suprafață de 20 ha.

În orașul Vînju Mare, serviciul de salubrizare este realizat în procent de 20%.

Dezvoltarea spațiului și modernizarea acestuia daca nu este bine organizat poate duce la degradarea mediului, în primul rând datorită intervenției omului asupra mediului prin defrişarea vegetaţiei subarboricole şi erbacee, prin săpăturile facute pentru a folosi materialul în construcţii care are efecte negative deoarece accelerează procesul de eroziune, iar în al doile rând, prin depozitarea gunoaielor în locuri neamenajate care dă un aspect dezolant, adăugându-se toxicitatea unora din materialele aruncate.

Dezvoltarea rurală necesită realizarea unui echilibru între cerinţa de conservare a spaţiului rural economic, ecologic şi socio-cultural ale ţării, pe de o parte, şi tendinţa de modernizare a vieţii rurale, pe de altă parte.

          Toate propunerile de proiecte pe mediu pentru perioada 2014-2020 vin atât în sprijinul conservării şi protejării mediului cât şi pentru consilierea şi informarea populaţiei pentru protejarea acestuia.

3.2.4. ANALIZA SWOT

 

P

U

N

C

T

E

T

A

R

I

ü        Localităţi aparţinătoare: Orașul Vînju Mare are ca localități aparținătoare următoarele: Traian, Bucura, Nicolae Bălcescu, Orevița Mare;

ü        100% iluminat public;

ü        Rețea de electricitate 100%;

ü        Rețea de alimentare cu apă 15%;

ü        Apa potabilă este calitatea I;

ü        Reţea de telefonie mobilă de 80% și rețea de telefonie fixă 100%, internet 10%;

ü        Internet 10%

ü        Rețea de canalizare, stație de epurare și tratare a apelor reziduale de 10%;

ü        Serviciu de salubrizare 20%;

ü       Eforturi ale autorităţilor locale de aplicare riguroasă a legislaţiei privind protecţia mediului;

INFRASTRUCTURĂ ȘI MEDIU

 

P

U

N

C

T

E

S

L

A

B

E

ü     Nu există rețea de alimentare cu gaze;

ü     Reteaua de alimentare cu apă nu acoperă satele componente ale orașului Vînju Mare;

ü     Serviciul de salubrizare acoperă o mică parte;

ü     Rețeaua de canalizare, stație de epurare și tratare a apelor reziduale nu acoperă satele componente ale orașului Vînju Mare,

ü     Drumuri neasfaltate;

ü     Gestionarea deşeurilor necorespunzătoare;

ü     Necolectarea selecţionată a deşeurilor în vederea reciclării, refolosirii, recuperării sau valorificării lor;

ü     Interesul scazut al agenţilor economici în protecţia mediului înconjurător;

ü     Neefectuarea de lucrări de stabilizare în zonele ce prezintă pericole de alunecări de teren;

ü       Educaţia ecologică este superficială.

INFRASTRUCTURĂ ȘI MEDIU

 

O

P

O

R

T

U

N

I

T

Ă

Ț

I

ü     Modernizarea drumurilor urbane și cele din localitățile aparținătoare;

ü     Reabilitarea și modernizarea drum comunal DC 96 Vînju Mare-Traian-Poroinița pe o distanță de 4 km;

ü     Realizare de alei pietonale în oraș;

ü     Modernizarea sistemului rutier;

ü     Constructie pod;

ü     Realizarea sau modenizarea sau extinderea rețelei de alimentare cu apă;

ü     Extinderea rețelei de canalizare;

ü     Lucrări de cadastru imobiliar intravilan și extravilan reactualizare  PUG;

ü     Lucrări de reabilitare a retelei de iluminat public în oraș;

ü     Dotare cu utilaje și echipamente pentru serviciul de gospodărire orașullă și salubritate (masină de colectare, pubele etc) (a se specifica denumirea utilajelor necesare și numărul lor);

ü     Îmbunătăţirea serviciilor de transport pentru persoane prin construirea de staţii de autobuz;

ü     Reabilitarea drumurilor agricole;

ü     Amenajarea spaţiilor verzi din oraș, inclusiv cele situate lângă trotuare;

ü     Construire/modernizare parcări și trotuare;

ü     Crearea unui sistem de supraveghere modern pentru creşterea siguranţei cetăţenilor;

ü     Conectarea instituţiilor publice din oraș la internet prin conexiuni broadband şi promovarea conceptului de e-educatie, e-guvernare, e-sanatate;

ü     Asigurarea accesului la internet al populaţiei prin crearea de acces point internet în zonă Parc– Primarie;

ü     Asigurarea spaţiilor necesare astfel încât cimitirele să corespundă nevoilor orașului:

-modernizare şi reabilitare capele conform standardelor U.E.

- modernizare şi extindere cimitire existente;

- modernizare şi extindere cimitire existente.

ü     Construirea de rampe de acces în toate instituţiile de interes public în vederea facilitării accesului persoanelor cu dizabilităţi;

ü     Implementării unor mijloace de supraveghere şi sistematizare a traficului (benzi producătoare de zgomot pentru atenţionare), semnalizarea şi protejarea trecerilor de pietoni în mod deosebit în proximitatea unităţilor de învăţământ;

ü     Extindere construire – zone noi de locuit;

ü     Lucrări de regularizare a albiei pârâu/râu și apărări de maluri pt. prevenirea și reducerea  consecintelor distructive ale inundațiilor;

ü     Dotări pentru intervenții în caz de situații de urgență (autospecială PSI, buldo-excavator, volă, tractor cu remorca și alte dotări);

ü     Consiliere şi informarea populaţiei pentru protecţia mediului şi colectarea selectivă a deşeurilor;

ü     Implementarea unui sistem integrat de colectare selectivă a deșeurilor la nivel de oraș sau în parteneriat cu alte administrații locale învecinate;

ü     Creșterea eficienţei energetice a clădirilor publice şi a blocurilor de locuinţe prin lucrări de reabilitarea termică;

ü     Crearea de sisteme centralizate de furnizare a energiei termice pentru blocurile de locuinţe utilizând sisteme convenţionale de încălzire completate de sisteme ce utilizează energii nepoluante (solare, eoliene, etc);

ü     Reducerea consumului energetic al orașului prin modernizarea reţelei de iluminat public şi înlocuirea lămpilor actuale poluante cu lămpi solare sau alte sisteme care reduc consumul de energie electrică;

ü     Acordarea de facilități pentru realizarea de infrastructuri de generare şi distribuire a surselor de energie alternativă, promovarea culturilor energetice şi a proiectelor de energie eoliană, biomasă, energie solară;

ü     Ameliorarea progresivă a capacității de producție a terenurilor agricole degradate, menținerea biodiversitătii şi dezvoltarea continuă a funcţiilor ecologice şi sociale ale pădurilor;

ü     Reducerea eroziunii solului prin lucrări de apărare a malurilor împotriva eroziunii în zonele afectate de acest fenomen şi acţiuni de împădurire în zonele de formare a viiturilor, în zonele inundabile şi în luncile râurilor;

ü     Realizarea de perdele de protecţie a căilor de comunicaţii, orașului și câmpului;

ü     Prevenirea/reducerea efectelor riscurilor naturale prin modernizarea sistemului de intervenţii în situaţii de urgenţă (sistemul de avertizare);

ü     Dezvoltarea activităţilor de conștientizare a populației asupra necesităţii conservării mediului înconjurator şi de implicare a acesteia în activităţi de protejare a mediului.

INFRASTRUCTURĂ ȘI MEDIU



A

M

E

N

I

N

Ț

Ă

R

I

ü       Lipsa resurselor financiare pentru îndeplinirea obiectivelor de investiţii propuse;

ü       Cunoştiinţe insuficiente legate de elaborarea şi administrarea proiectelor finanţate din Fondurile Europene pentru proiecte de infrastructură şi mediu;

ü       Lipsa informaţiilor legate de normele europene de mediu în rândul micilor întreprinzători;

ü       Mentalitatea de indiferenţă faţă de protecţia mediului;

ü       Lipsa informaţiei în legatură cu programele de finanţare europeană.

INFRASTRUCTURĂ ȘI MEDIU








 
 

3.3. ECONOMIC

3.3.1. Activități specifice zonei

Activitățile economice se diferențază spațial din punct de vedere al importanței și gradului de dezvoltare, conturându-se în județul Mehedinți cinci zone economico-sociale importante. Orașul Vînju Mare  se încadrează în zona II  de sud și este considerat centru de influență al zonei. Orașul este lipsit de industria alimentară care să valorifice produsele agricole din zonă. Zona II de sud în care se încadrează orașul Vînju Mare are profil dominant agricol cu potențial pentru culturi mari dar parțial valorificat iar potențialul piscicol este puțin valorificat.

Activitățile industriale și agroindustriale din teritoriul administrativ al orașului Vînju Mare sunt grupate în zone distincte.

În partea de vest a orașului pe ambele părți ale drumului național DN 56A s-a dezvoltat o zona cu funcțiuni economice din care mai sunt în funcțiune doar căteva (stația de transformare, stația meteo, Remat SA, morile.

De menționat rezerva de teren pentru activitățile industriale cu largă perspectivă unde se poate amenaja un parc industrial.

În partea de sud-est a orașului sunt concentrate alte unițăti economice precum: S.C Decebal SA (Vinalcool), S.C Medro S.A. (Vinecomixt). Alte unități economice care se află în această zonă sunt în conservare.

În zona centrală a orașului funcționează fabrica de confecții EUROCOMF și un atelier de confecții. În zona de locuințe din sudul orașului funcționează un atelier de prelucrare a lemnului.

Activitatea de bază rămâne agricultura, ponderea acesteia fiind deținută în special în sectorul privat.

Situată în apropierea unor poli de atracție urbană (Drobeta Turnu Severin, Craiova) şi accesul excelent la căile de comunicaţie principale, conferă orașului Vînju Mare un impact pozitiv asupra schimburilor comunității locale cu exteriorul (mărfuri, educație, locuri de muncă) și numeroase avantaje economice.

3.3.2. Comerţ şi servicii

În prezent, în orașul Vînju Mare există o serie de obiective de interes public şi economic: Primăria, sediul Biroului de Poliţie, cămin cultural, şcoală, grădiniţă, bibliotecă, farmacie, dispensar uman, biserici, cimitire, magazine alimentare, mici spaţii de prestări servicii şi altele.

Unitățile comerciale sunt amplasate în cea mai mare parte în zona centrală a orașului. Tot aici se găsește și piața alimentară iar în partea de sud-vest este amplasat târgul de animale care funcționează săptămânal, acest târg având rol important pentru întreaga zonă. Dotările gospodăriei locale sunt unități cu foarte mare importanță în domeniul servicilor, determinând gradul de confort al orașului.

Structura pe ramură a agenţilor economici privaţi este determinată de activităţile comerciale. În regiune există posibilitatea ca aceste servicii să se îndrepte mai mult spre producţie şi servicii.

3.3.3. Întreprinderi mici şi mijlocii

Mediul anteprenorial este prea puțin dezvoltat. Trei provocări majore par să marcheze care, tangenţial, influenţează şi antreprenoriatul local.

Prima este reprezentată de oportunităţile de angajare în scădere în zona sectoarelor primare), ca un rezultat al schimbării structurale (migraţii, crize financiare etc), intensificate de schimbările legislative mult prea rapide pentru a putea fi prinse din urmă. Se evidenţiază astfel nevoia de a aborda stimularea activităţii economice în acord cu potenţialul de ocupare.

 A doua provocare este îmbătrânirea accelerată a populaţiei, asociată cu emigraţia tinerilor, un fenomen social care afectează furnizarea de potenţiali antreprenori.

 În final, există şi dificultatea de a menţine o masă critică de facilităţi care să sprijine dezvoltarea economică.

Dezvoltarea activițăților de industrie și servicii atât în spațiul urban cât și cel rural, presupune în primul rând dezvoltarea infrastructurii de acces și utilități iar în al doilea rând atragerea unor investitori români sau străini.

Crearea unui mediu favorabil stimulării investiţiilor, pentru extinderea IMM-urilor, trebuie să devină o preocupare permanentă a autorităţilor locale.

Lista agenților economici:

 

Nr.

Denumire


Domeniu de activitate

1

S.C. MAVDI S.R.L.

Comerț materiale construcții

2

S.C. DAMIRAMCOM S.R.L

Restaurant


3

S.C.ROMCIM IMPEX S.R.L

Comerț materiale construcții

4

S.C.PANONUS S.R.L

Bar

5

S.C.ROTAS COM S.R.L

Bar

6

S.C. ANIVERDRA S.R.L

Produse morărit

7

S.C. IPOSTAZE COM S.R.L

Comerț cu amănuntul

8

S.C. URSA FARM S.R.L

Comerț produse farmaceutice

9

S.C. SRM CORNELIU S.R.L

Fasonarea pietrei

10

S.C. GAMIDI SELECTY  S.R.L

Comerț carburanți

11

S.C. BRONX S.R.L

Bar

12

S.C. SATURN COM S.R.L

Comerț cu amănuntul

13

S.C. MEDEVET S.R.L

Farmacie veterinară

14

S.C. BUMERANG 2002 S.R.L

Jocuri sportive

15

S.C. DEO CARMEN S.R.L

Comerț cu amănuntul

16

S.C.TANYDAN IMPEX S.RL

Comerț cu amănuntul

17

S.C. VINEL MIXT  COM S.R.L

Comerț cu amănuntul

18

S.C. FRAȚII BESCHERET S.R.L

Comerț cu amănuntul

19

S.C. NIPAREX S.R.L

Comerț piese auto

20

S.C. ORIGINAL COST S.R.L

Casă amanet

21

S.C. VINEMOTIVE S.R.L

Vinalcool

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

3.3.4. ANALIZA SWOT

 

P

U

N

C

T

E

T

A

R

I

ü     Potenţial existent pentru obţinerea de produse ecologice;

ü     Poziția geo strategică –în apropierea unor poli de atracție urbană (Drobeta Turnu Severin, Calafat, Craiova);

ü     Suportul administraţiei locale oferit noilor investitori;

ü     Comerţ cu amănuntul de mărfuri alimentare şi nealimentare, cât şi cu diverse produse agricole (cereale, legume, fructe etc.), animale şi păsări vii, articole de uz casnic şi gospodăresc etc;

ü     Existenţa în oraș a unui sector economic diversificat;

ü     Activitatea economică de bază este agricultura;

ü     Industrie bazată pe vinificație, morărit și panificați;

ECONOMIC

 

P

U

N

C

T

E

S

L

A

B

E

ü     Lipsa unui sistem de sprijin pentru implementare noţiunilor de marketing;

ü     Slaba preocupare pentru introducerea noilor tehnologii şi pentru activitatea de cercetare-dezvoltare;

ü     Lipsa canalelor de colectare a produselor agricole;

ü     Parcelarea terenurilor – productivitate scăzută;

ü     Ponderea redusă a sectoarelor industriale cu tehnologii noi în domeniu de vârf;

ü     Lipsa unei corelări între cererea și oferta de forță de muncă și investiții reduse în resursele umane;

ü     Inexistența la nivel național a unui sistem stimulativ pentru înființarea IMM – urilor în ramurile economiei deficitare;

ü     Informarea succintă cu privire la normele europene;

ü     Resurse financiare la nivel local, insuficiente pentru susţinerea /promovarea unor investiţii;

ü     Folosirea unor tehnologii vechi, cu productivitate şi eficienţă economică scazută;

ü     Absenţa implementării sistemului de calitate în cadrul proceselor de producţie şi a produselor.

ECONOMIC

 

O

P

O

R

T

U

N

I

T

Ă

Ț

I

ü     Modernizarea şi diversificarea pieţelor agroalimentare în oraș;

ü     Amenajare târg în orașul Vînju Mare;

ü     Susţinerea iniţiativelor asociative pentru creșterea eficienţei economice a exploataţiilor agricole, creșterea puterii de negociere pe pieţele de desfacere şi a capacităţii de valorificare superioară a producţiei;

ü     Stimularea înființării unor centre de prestări servicii pentru agricultură (mecanizare, reparaţii utilaje, furnizare seminţe, îngrăşăminte, insectofungicide etc.), prin acordarea de facilități;

ü     Inventarierea terenurilor neutilizate, care vor fi puse la dispoziția întreprinzătorilor locali, în vederea dezvoltării propriilor afaceri, în agricultură și zootehnie, în baza unui acord avantajos pentru ambele părți;

ü     Identificarea oportunităților de parteneriat public-privat în vederea demarării de activităţi în domeniul industrial;

ü     Elaborarea unei baze de date disponibile pe internet privind oportunităţile locale de dezvoltare a afacerilor în oraș;

ü     Elaborarea unui program de atragere a investiţiilor;

ü     Asigurarea de facilități pentru înfiinţarea unui birou de informare şi consultanţă în domeniul economic şi juridic;

ü     Construirea infrastructurii publice necesare desfășurării activităţilor economice (utilităţi, construire spaţii de desfacere a produselor, spaţii pentru funcţionarea firmelor gen incubator de afaceri);

ü     Dezvoltarea de parteneriate între autorităţile publice locale, societatea civilă şi comunitatea de afaceri pentru dezvoltarea zonelor de agrement;

ü     Construirea unei întreprinderi sociale, având ca obiect de activitate centru de colectare, depozitare și valorificare miere de albine, dotat cu laborator de analize;

ü     Creare parc industrial în orașul Vînju Mare;

ü     Centru regional pentru sortare, depozitare și condiționare în sistem integrat și vânzare legume- fructe; centru de afaceri regional;

ü     Amenajare târg oraș Vînju Mare.

ECONOMIC

 

A

M

E

N

I

N

Ț

Ă

R

I

ü     Instabilitatea legislativă în continuă schimbare;

ü     Lipsa de receptivitate şi flexibilitate a populaţiei locale la cerinţele pieţei care determină decalaje economice mari, greu de recuperat;

ü     Oferte de creditare greu accesibile (garanţii mari);

ü     Rata ridicată a dobânzii la credite;

ü     Reducerea ponderii populaţiei active şi îmbătrânirea acesteia;

ü     Scăderea continuă a producţiei prin scăderea productivităţii muncii;

ü     Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii, economiei locale şi asistenţei sociale în perspectivă;

ü     Reducerea ponderii populației active;

ü     Migrarea populației către alte zone mai dezvoltate sau către alte țări.

ECONOMIC

 

3.4. TURISM

3.4.1. Prezentarea turismului în oraș

                În județul Mehedinți există 4 areale turistice care au fost întocmite pe baza particularităților geografice, a resurselor turistice, a accesabilității și valorificării turistice.

Teritoriul administritaviv al orașului Vînju Mare face parte din arealul IV, care este un areal de câmpie. Arealul de câmpie Vînju Mare, aferent zonei de câmpie al județului cuprinde lunca și cursul Dunării în aval de Drobeta Turnu Severin și Câmpia Blahniței, cu acces pe DN 56A Drobeta Turnu Severin – Vînju Mare- Calafat și rețeaua de drumuri județene și comunale. Acest areal se remarcă prin valoarea deosebită a Luncii Dunării, cu cadrul natural specific și amenajarea hidoenergetoică Poțile de Fier II – Ostrovul Mare.

           Principalele elemente cu potențial natural ale arealului IV sunt pădurea Lunca Vînjului, pădurea Fulga și pădurea de salcâm Rogova și Poroița.

           Arealul dispune de resurse pentru turismul uval- degustări de vinuri, iar monumentele naturii și situriale arheologice nemarcate, neprotejate și greu de identificat în teren.

                În acest areal se mai păstrează elemente de arhitectură tradițională, elemente specifice în confecționarea uneltelor agricole și a celor de uz casnic, a portului popular, etc.

                Privind manifestările populare și cu tradiție din zonă, se mai păstrează desfășurarea târgului săptămânal din oraș, nedeile, sărbătoarea mărgăritarului și festivalul vinului (septembrie- octombrie), etc.

                Specific zonei cu posibilități de dezvoltare ca obiective turistice menționăm „Crama Vînju Mare” și „Drumul Vinului”

Situri arheologice, monumente istorice și construcții laice sau de cult care pot participa la susținerea turisului de tranzit:

-satul Bucura- așezare și necropolă din epoca bronzului (cultura Verbicioara III), situată la 1 km Est de sat;

-sat Orevița Mare- așezare din epoca bronzului (cultura Verbicioara), situată în Dealul Marcin la 2 km Est de sat;

-sat Orevița Mare- cetate latină, așezare fortificată din prima epocă a bronzului, amplasată pe partea din fața satului;

-sat Orevița Mare- 8 cruci de piatră din secolul al XIX lea, aflate în curtea bisericii și declarate monumente istorice;

-Casa Memorială Victor Gomoiu în Vînju Mare;

-biserica din orașul Vînju Mare, a cărei pictură exterioară reprezintă marii filozofi ai antichității greco-romane cu chipuri de sfinți;

-biserica Sfinții Apostoli Petru și pavel din satul Viașu, construită în anul 1835, biserică inclusă pe lista monumentelor patrimoniului național;

-biserica din Vînjuleț construită în anul 1835;

-biserica Sfântul Nicolae din satul Traian cu pictură originală din anul 1822;

-casa construită de Theodor Costescu în Vînjuleț care se impune a deveni Casă Memorială;

-biserica de zic Sf. Nicolae din Rogova , construităîn 1835cu pictura originală;

-biserica cu 2 hramuri din satul Poroița construităîn 1821;

-biserica de zid Sfinții Voievozi dim Cujmir;

-biserica de lemn Sf. Nicolae din Pătulele;

-palatul Pleșa din Obîrșia de Cîmp;

-casa lui Preda Grigore din satul Poroița, etc.

Dezvoltarea turismului presupune  atât amenajarea, restaurarea și punerea în valoare a acestora prin integrarea într-o rețea turistică organizată care să includă toate comunele învecinate și muncicipiul pentru practicarea unor trasee turistice.

                Din ce în ce mai mulți turiști doresc să cunoască ospitalitatea, obiceiurile gastronomice, artizanatul și ritualurile sătești. Arta populară, religia, străvechile obiceiuri și datini creștine, posibilitatea de a se afla în mijlocul evenimentelor specifice locului (șezători, serbări, târguri festivaluri, etc) chiar și terapia muncii fizice sunt în egală măsură puncte de atracție.

3.4.2. ANALIZA SWOT

 

P

U

N

C

T

E

T

A

R

I

ü     Potenţial de dezvoltare a turismului de tranzit și cel local de agrement și sport;

ü     Teritoriul administritativ al orașului Vînju Mare face parte din arealul IV, cuprinde lunca și cursul Dunării în aval de Drobeta Turnu Severin și Câmpia Blahniței, cu acces pe DN 56A Drobeta Turnu Severin – Vînju Mare- Calafat și rețeaua de drumuri județene și comunale;

ü     Elemente cu potențial natural ale arealului IV sunt pădurea Lunca Vînjului, pădurea Fulga și pădurea de salcâm Rogova și Poroița;

ü     Deține situri arheologice, monumente istorice și construcții laice sau de cult care pot participa la susținerea turisului de tranzit;

ü     Obiceiuri, tradiții și artizanat cu multiple influențe culturale entice ce atrag turiști din alte țări;

ü     Conservarea tradiţilor şi ospitalitatea locuitorilor din mediul rural;

ü     Populație prietenoasă și ospitalieră;

ü     Natura bine conservată și nepoluată în mare parte;

ü     Diversitatea resurselor turistice rurale.

TURISM


P

U

N

C

T

E

S

L

A

B

E

ü     Resurse financiare insuficiente, investiţii autohtone şi străine  insuficiente;

ü     Inexistenţa unor forme de promovare a orașului pentru creşterea numărului de turişti pe teritoriul acesteia;

ü     Criză puternică privind aspectele tehnice, financiare şi educaţionale cu care se confruntă în present turismul;

ü     Insuficiența unor activități de agrement atractive;

ü     Posibilitatea de cazare scăzută pe raza orașului Vînju Mare;

ü     Degradadea progresivă a patrimoniului cultural artistic;

ü     Insuficienta promovare la nivel național a atracților locale și a programelor și a activităților de interes turistic.

TURISM

 
 

O

P

O

R

T

U

N

I

T

Ă

Ț

I

ü     Construirea unui complex turistic și de agrement;

ü     Înfrăţirea orașului cu alte localităţi din spaţiul Uniunii Europene şi realizarea de schimburi cultural-turistice;

ü     Crearea de evenimente culturale care să devină tradiţionale;

ü     Crearea unui brand al orașului și promovarea obiectivelor şi a evenimentelor culturale prin internet, pliante, broşuri şi info-chioşc.

ü     Construcție zonă de agreement integrată din orașul Vînju Mare, prin reamenajare stadion, construirea unui centru de sănătate/spa, amenajarea a două terenuri de tenis de camp, a unui teren de fotbal și a unui strand în aer liber, piste pentru role.

TURISM

 

A

M

E

N

I

N

Ț

Ă

R

I

ü        Reacţia redusă a mediului local la schimbările şi provocările zilelor noastre, conducând la scăderea competitivităţii teritoriului orașului, în favoarea altor teritorii, considerate mai interesante de către turisti şi investitorii în turism;

ü        Nerespectarea reglementărilor legale care are ca rezultat afectarea mediului, a zonelor protejate, poluarea mediului și a apelor;

ü        Nepromovarea suficientă a zonei pentru atragerea turiştilor;

ü        Migrarea turistică către alte regiuni cu un potențial mai bine dezvoltat și promovat.

TURISM

 
 

3.5. EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ

3.5.1. Învățământ 

În orașul Vînju Mare funcţionează unităţi de învăţământ liceal, preșcolar, şcolar primar și gimnazial: 4 grădinițe, 1 creșă și 2 școli și 1 liceu.

La nivel de oraș se înregistrează un număr de 134 de preşcolari şi 832 şcolari. Școlile sunt dotate cu laboratoare.

Se dorește atât reabilitarea și modernizarea școlilor și grădinițelor.

3.5.2. Cultură

La nivel local există trei cămine culturale și o casă de cultură. În cadrul căminelor culturale se organizează dansuri susținute de către ansambluri folclorice, evenimente culturale, etc.

Se dorește reabilitare, modernizarea și dotarea casei de cultură din orașul Vînju Mare.

În satul Nicolae Bălcesu, sat aparținător al orașului Vînju Mare se dorește construcție cămin cultural și amenajarea zonei sportiv- culturale.

Evenimente locale

-Festivalul viței de vie (septembrie-octombrie);

-Nedei;

-Festivalul mărgăritarului;

-Ispas (luna mai).

3.5.3. Biserici

Pe raza orașului Vînju Mare se găsesc 4 biserici și cimitire.

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși, aproximativ (96,35%). Pentru un procent de 4,88% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

3.5.4. ANALIZA SWOT

 

P

U

N

C

T

E

T

A

R

I

ü                 Rețea de învățământ general în oraș prin existenţa: 4 grădinițe, 1 creșă și 2 școli și 1 liceu.

ü                 Procent de școlarizare ridicat cu 134 de preşcolari şi 832 şcolari;

ü                 Unitățile de învățământ dispun de  de cadre didactice calificate;

ü                 Existența laboratoarelor școlare și a atelierelor în cadrul unităților de învățământ;

ü                 Existenţa în oraș a 4 biserici şi cimitire;

ü                 Existenţa a trei cămine culturale și o casă de cultură;

ü                 Management şcolar adecvat în unităţile de învăţământ public;

ü                 Implicarea administrației locale în proiecte de modernizare sau reparații;

ü                 Implementarea programelor de integrare a copiilor de alte etnii în unităţile învăţămantului obligatoriu.

EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ


P

U

N

C

T

E

S

L

A

B

ü        Populaţia şcolarizată în învăţământul primar şi învăţământul gimnazial în scădere datorită scăderii demografice a populaţiei;

ü        Nivel scăzut al salariilor în învățământ;

ü        Existenţa în oraș a unor clădiri şcolare şi cămine culturale  afectate de uzură fizică și dotări tehnico – sanitare precare;

ü        Lipsa programelor de pregătire profesională;

ü        Gradul de acoperire relativ ridicat al posturilor didactice ocupate de suplinitori.

EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ

 

O

P

O

R

T

U

N

I

T

Ă

Ț

I

ü     Reabilitarea şi modernizarea şcolilor / gradiniţelor din oraș;

ü     Dotarea cu mobilier a şcolilor / grădiniţelor;

ü     Construire scoală / grădiniţă;

ü     Amenajarea unei  baze sportive în oraș;

ü     Construcția unei săli de sport în cadrul școlilor;

ü     Amenajarea și dotarea unui centru de joacă și recreere pentru copiii orașului;

ü     Dotarea cu materiale didactice a unităţilor de învăţământ din oraș şi îmbogăţirea fondului de carte al bibliotecilor şcolare;

ü     Realizare website de prezentare a instituţiilor de învăţământ şi a activităţii acestora;

ü     Reabilitarea/ modernizarea sau construcția căminului cultural;

ü     Reabilitarea sau construcția bisericilor din oraș;

ü     Construcție sală regională pentru festivități și evenimente;

ü     Reabilitare și modernizare clădirilor care aparțin de  Liceul Teoretic DoctorVictor Gomoiu și dotarea acestuia cu echipamente;

ü     Amenajarea spaţiului bibliotecii şi îmbogăţirea fondului de carte;

ü     Realizarea Centrului de Tineret (activităţi de consiliere în domeniul educaţiei pentru sănătate, privind cariera şi problemele tinerilor, consultanţă pentru înfiinţarea de ONG-uri sau organizaţii de tineret dar şi pentru programe europene/ guvernamentale adresate tinerilor, informaţii despre structurile asociative naţionale, ateliere de creaţie artistică şi populară, activităţi teatrale);

ü     Elaborarea şi realizarea unui program de manifestări culturale sezoniere;

ü     Înființarea unui Centru Comunitar de Comunicare, Educație şi Resurse pentru Tineri;

ü     Promovarea voluntariatului în rândul tinerilor din oraș în vederea susţienerii unor servicii sociale destinate altor categorii de beneficiari (persoane vârstnice, persoane cu dizabilităţi);

ü     Crearea unei legături între comunitatea locală şi AJOFM, Primarie şi Inspectoratul Școlar Judeţean în vederea analizării situaţiei şi elaborării unor strategii comune şi eficiente în domeniul tinerilor și formării profesionale;

ü     Acordarea de facilități tinerilor care înființează o afacere în oraș și creează locuri de muncă;

ü     Organizarea la nivel local a unor competiţii sportive (concursuri/ întreceri) pentru elevi pe diferite ramuri sportive;

ü     Înscrierea în circuitul judeţean a orașului ca şi organizator de competiţii sportive;

ü     Construirea de locuinţe sociale destinate unor categorii de persoane cărora nivelul de resurse şi/sau de existenţă nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau închirierea unei locuinte în condițiile pieței;

ü     Construirea de locuințe de serviciu pentru păstrarea tinerilor specialiști în oraș.

EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ


 

A

M

E

N

I

N

Ț

Ă

R

I

ü     Îmbătrânirea populaţiei;

ü     Reducerea populaţiei şcolare datorată declinului natalităţii;

ü     Tendinţa de reducere a exigenţei în procesul de evaluare didactică;

ü     Buget încă insuficient alocat învăţământului public generând fenomene de dotare materială la limita necesarului unităţilor sau recurgerea la finanţare paralelă prin aportul familiilor;

ü     Scăderea interesului adolescenților față de studiile universitare;

ü     Scăderea atractivității sistemului de învățământ datorită salarilor mici din acest sistem;

ü     Legistația din domeniu în continuă modificare;

ü     Menținerea decalajelor între performațele elevilor din mediul urban și mediul rural.

EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ

 

3.6. RESURSE UMANE- PIAŢA MUNCII

3.6.1. Structura socio–demografică a populaţiei

Procesul reducerii numărului de locuitori din mediul urban și rural, început ca o consecinţă a modernizării la nivel de societate, a devenit permanent prin conjugarea mai multor factori demografici, economici şi sociali.

Declinul demografic se asociază şi cu degradarea continuă a structurii pe vârste, cauzată de procesul de îmbătrânire a populaţiei, semnificând faptul că, în viitor, grupele tinere de vârstă se diminuează, în schimb cele de vârstă înaintată vor creşte procesul de îmbătrânire demografică.

Din datele statistice, orașul Vînju Mare avea în anul 2009 aproximativ 6101 locuitori, în anul 2010 avea un număr de 6058 locultori, iar în 2014 o populație de 5765 locuitori.

 

An

Număr locuitori

2009

6101

2010

6058

2011

5997

2012

5980

2013                                                                                                                              5880

2014

5765

 

Conform graficului populația a înregistrat o scădere din anul 2009 până în anul 2014.

Componenţa etnică a orașului Vînju Mare este următoarea: majoritatea locuitorilor sunt români (aproximativ 93%), iar restul de 7% rromi.

Putem spune că singurele măsuri care pot influenţa în mod pozitiv evoluţia demografică sunt cele legate de activităţile economice şi de echiparea tehnico-edilitară, măsuri ce depind numai de administraţia locală.

3.6.2. Piața muncii

Din statistici reiese că în anul 2002 populația ocupată pe ramuri ale economiei era următoarea: aproape 918 persoane din populaţia activă a orașului Vînju Mare lucra în servicii, 379 persoane în industrie, sectorul agricol concentra 94 persoane, patroni 24, lucrători pe cont propriu 430, lucrători familiali în gospodăria proprie 456 și altă situație 6 persoane.

Situaţia precară a veniturilor din zonă argumentează necesitatea dezvoltării unei economii diversificate.

Populația inactivă de pe raza orașului este reprezentată în principal de  pensionari apoi persoane casnice, urmată de școlari sau studenți.

Structura populației 2013:

Numărul populației  din care:

5880

Femei

3781

Preșcolari

125

Școlari

840

Pensionari

2465

Populație aptă de muncă

2450

Someri

83

Numărul persoanelor angajate

332

Numărul persoanelor fără ocupație

1975

 

         Conform evidențelor AJOFM, la sfârșitul lunii decembrie 2013, în Mehedinți erau înregistrați un număr total de 12.295 someri, ceea ce corespunde unei rate a somajului de 10,25 %.                            

Numărul şomerilor nu reprezintă o imagine reală, deoarece mulţi locuitori lucrează în străinatate şi de asemenea datorită metodologiei de calculare a numărului de şomeri în România acest procent nu include şi pe cei fără loc de muncă şi care nu mai beneficiază de ajutor de somaj.

Singurele măsuri care pot influenţa în mod pozitiv evoluţia demografică a orașului Vînju Mare sunt cele legate de activităţile economice şi de echiparea tehnico-edilitară, sprijinul autorităților locale în construirea de locuințe prin alocarea de fonduri, măsuri ce depind numai de administraţia locală.

 

3.6.3. ANALIZA SWOT

 

P

U

N

C

T

E

T

A

R

I

ü     Populaţia orașului Vînju Mare în anul 2014 are un număr de 5675 locutori;

ü     Persoane apte de muncă aproximativ 20%;

ü     Rata infracţionalităţii extrem de redusă;

ü     Disponibilitatea de a muncii în condiţii de motivare adecvată;

ü     Pe raza orașului își desfășoara activitatea firme pe diferite domenii cele mai multe fiind pe agricultură și comerț;

ü     Existenţa resurselor umane într-un volum şi calificare ce pot asigura dezvoltarea activităţii economico- sociale.

RESURSE UMANE- PIAŢA MUNCII

P

U

N

C

T

E

S

L

A

B

E

ü     Îmbătrânirea populaţiei (spor natural negativ şi migrarea tinerilor spre centre urbane);

ü     Adaptarea mai lentă a populaţiei rurale mature şi vârstnice la schimbările şi provocările lumii actuale, în general, şi la fenomenul mobilităţii şi reconversiei profesionale, în special;

ü     Existenţa şomajului de lungă durată care conduce la descalificarea şi descurajarea foştilor angajaţi;

ü     Migrarea persoanelor tinere spre orașele mari şi străinătate, mai cu seamă a celor cu pregătire profesională înaltă;

ü     Capacitatea financiară relativ scazută a locuitorilor zonei.

RESURSE UMANE- PIAŢA MUNCII

 

O

P

O

R

T

U

N

I

T

Ă

Ț

I

ü     Înființarea unui Centru Comunitar de Comunicare, Educație şi Resurse pentru Tineri;

ü     Promovarea voluntariatului în rândul tinerilor din oraș în vederea susţienerii unor servicii sociale destinate altor categorii de beneficiari (persoane vârstnice, persoane cu dizabilităţi);

ü     Crearea unei legături între comunitatea locală şi AJOFM, Primarie şi Inspectoratul Scolar Judeţean în vederea analizării situaţiei şi elaborării unor strategii comune şi eficiente în domeniul tinerilor și formării profesionale;

ü     Acordarea de facilități tinerilor care înființează o afacere în oraș și creează locuri de muncă;

ü     Organizarea la nivel local a unor competiţii sportive (concursuri / întreceri) pentru elevi pe diferite ramuri sportive;

ü     Construirea de locuinţe sociale destinate unor categorii de persoane cărora nivelul de resurse şi/sau de existenţă nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau închirierea unei locuinte în condițiile pieței;

ü     Construirea de locuințe de serviciu pentru păstrarea tinerilor specialiști în oraș;

ü     Atragerea de  programe cu finanţare europeană pentru stimularea ocupării forţei de muncă;

ü     Existenţa unor reglementări ce acordă facilităţi angajatorilor care creează noi locuri de muncă pentru şomeri, tineri absolvenţi etc;

ü     Organizarea de cursuri de formare şi reconversie profesională în oraș;

ü     Accesarea fondurilor europene pentru dezvoltarea profesională a persoanelor active din oraș;

ü     Îmbunătăţirea şi perfecţionarea competenţelor profesionale a persoanelor adulte care activează în domeniile agriculturii, silviculturii (inclusiv proprietari de pădure) şi industriei agro-alimentare;

ü     Prevenirea creşterii numărului de persoane implicate în agricultura de subzistenţă;

ü     Calificarea/recalificarea, instruirea şi perfecţionarea persoanelor ocupate în agricultura de subzistenţă;

ü     Creşterea nivelului de pregatire profesională a forţei de muncă;

ü     Implementarea unor proiecte care să stimuleze implicarea rromilor în activităţi aducătoare de venituri;

ü     Construirea unei întreprinderi sociale perntru producerea uleiului din floarea soarelui și rapiță, ca o măsură activă pe piața forței de muncă, pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și cele inactive, în vederea combaterii sărăciei;

ü     Construirea unei întreprinderi sociale pentru procesarea legumelor și fructelor, ca o măsură activă pe piața forței de muncă, pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și cele inactive, în vederea combaterii sărăciei;

ü     Monitorizarea stării ocupaţionale a populaţiei.

RESURSE UMANE- PIAŢA MUNCII

 


 

A

M

E

N

I

N

Ț

Ă

R

I

ü     Scăderea numărului persoanelor calificate, prin ieşirea acestora din viaţa activă;

ü     Creşterea şomajului în rândul absolvenţilor de liceu;

ü     Migrarea forţei de muncă;

ü     Amplificarea pregătirii teoretice a forţei de muncă în detrimentul aspectelor aplicative;

ü     Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii, economiei locale şi asistenţei sociale în perspectivă;

ü     Estomparea tradiţiilor locale, odată cu trecerea timpului.

RESURSE UMANE- PIAŢA MUNCII


 

3.7 SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

3.7.1.  Situaţia prezentă

Asistența socială reprezintă un ansamblu complex de măsuri şi acţiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii şi depăşirii unor situaţii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenţă pentru prezervarea autonomiei şi protecţiei persoanei, pentru prevenirea marginalizării şi excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale şi în scopul creşterii calităţii vietii.

În prezent servicile medicale  în cadrul orașului Vînju Mare sunt asigurate de:

Dinspensar

4

Farmacie

4

Cabinet stomatologic

2

Spital

1+1 privat

Medici

8

Asistent medical

25

Stomatologi

2

Farmaciști

2

Dispensar veterinar

1

Farmacie veterinară

1

Medic veterinar

2

Tehnician veterinar

1

Pe plan local, rezultatele activităţii în domeniul asistenţei sociale sunt bune, urmărindu-se cu prioritate ca toate cazurile să fie rezolvate la nivelul Primăriei Vînju Mare, fără a se depăşi termenele legale de soluţionare a petiţiilor. Numai în situaţii deosebite, cazurile sunt deferite altor instituţii.

Consiliul Local Vînju Mare consideră ca prioritate atât accesul locuitorilor la un sistem medical corespunzătoar, cât și realizarea de campanii în şcoli împotriva fumatului, consumului de droguri, boli transmisibile, planificare familială, sănătate mentală pentru un stil de viaţă sănătos.

3.7.2. ANALIZA SWOT

 

P

U

N

C

T

E

T

A

R

I

ü     Există în oraș: 4 dispensare, 4 farmacii, 2 spitale, 2 cabinete stomatologice, 1 dispensar veterinar, farmacie veterinară toate acestea deservite de 8 medici, un 25 asistenți medicali, 2 stomatologi, 2 farmaciști, 2 medici veterinari, 1tehnician veterinar;

ü     Toate aceste instituţii sunt deservite de personal calificat;

ü     Implicarea Consiliului Local în dezvoltarea servicilor comunitare pentru copil si familie;

ü     Ponderea populaţiei cu nevoi de asistare este mică;

ü     Informare operativă cu privire la formele de ajutor de stat;

ü     Program de finanţare guvernamental.

SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

 

P

U

N

C

T

E

S

L

A

B

E

ü     Serviciile acordate sunt afectate de bugetul insuficient;

ü     Fonduri insuficiente destinate asistenţei medicale;

ü     Sistemul de ajutor social nu încurajează reintegrarea activă;

ü     Personal insuficient pentru asistenţă socială;

ü     Număr insuficient de personal medical în mediul rural;

ü     Gama servicilor oferite insuficientă pentru diferitele categorii de persoane defavorizate;

ü     Slaba dotare a cabinetelor;

ü     Întreținerea curentă nesatisfăcătoare;

ü     Societatea civilă insuficient implicată;

ü     Informare insuficientă cu privire la alte fonduri sociale;

ü     Servicile acordate sunt afectate de bugetul insuficient;

ü     Populaţia activă a migrat în străinătate.

SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

 

O

P

O

R

T

U

N

I

T

Ă

Ț

I

ü                 Reabilitarea și dotarea corespunzatoare a dispensarului uman;

ü                 Înfiinţarea unui serviciu de tip SMURD şi dotarea acestuia;

ü                 Asigurarea spațiului necesar pentru înființarea de noi servicii de sănătate, în parteneriat cu furnizori publici și privați autorizați pentru fiecare domeniu abordat, astfel:

-cabinet de planificare familială.

-centru consiliere antifumat, antialcool și consilierea minorilor singuri.

-centru de prevenire/consiliere pentru populația rroma, eventual cu personal sanitar de etnie rroma.

ü                 Organizarea unor evenimente publice pentru promovarea sănătăţii populației, în parteneriat cu Direcția de Sănătate Publică;

ü                 Construirea de locuinţe sociale pentru grupurile dezavantajate;

ü                 Implementarea, împreună cu alte autorităţi publice locale, a unor proiecte de dezvoltare regională, pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii serviciilor sociale: azil de bătrâni, case de copii, etc;

ü                 Dotarea unităţilor prestatoare de servicii sociale cu echipament special (medical, social, terapie reparatorie);

ü                 Crearea unei reţele de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice;

ü                 Asigurarea spațiului necesar înființării unui centru pentru sprijinirea şomerilor pentru a (re)intra pe piaţa forţei de muncă prin scheme speciale de consiliere, tutoriat, mediere şi plasare în muncă, pus la dispoziția prestatorilor de servicii în domeniu, în cadrul unui parteneriat;

ü                 Asigurarea spațiului necesar pentru organizarea de cursuri de antreprenoriat pentru angajatorii locali şi persoanele neocupate în vederea dezvoltării de noi activităţi economice în oraș, pus la dispoziția furnizorilor de servicii de instruire în cadrul unui parteneriat;

ü        Crearea unor servicii sociale de tip alternativ pentru persoanele cu handicap (centre de zi, cluburi, ateliere protejate, etc.), în parteneriat cu un furnizor de servicii acreditat;

ü        Crearea unui centru specializat pentru asistenţă şi consilierea copiilor aflați în dificultate, familii monoparentale, victime ale violenţei domestice, în parteneriat cu un furnizor de servicii acreditat.

SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

 

A

M

E

N

I

N

Ț

Ă

R

I

ü        Reacţie nefavorabilă la sistemul de norme sanitare impuse;

ü        Costurile ridicate pot conduce la renunţarea la dotări;

ü        Pragul de rentabilitate depinde de numărul de persoane active asistate;

ü        Migrarea unui număr tot mai mare de specialiști în domeniul medical și social;

ü        Politici de specializare zonală a centrelor de asistenţă sanitară.

SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

 

3.8 ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ LOCALĂ

3.8.1.  Situația prezentă

Administraţia publică locală a orașului Vînju Mare funcţionează conform principiului autonomiei locale, legalităţii, eligibilităţii şi descentralizării serviciilor publice. Autonomia locală este un drept exercitat de consiliile locale şi primari, de consiliile judeţene, alese prin vot direct.

Persoanele care lucrează aici sunt independente faţă de cele centrale, rezolvând treburile publice în ordinea şi după principiile pe care le-a stabilit comunitatea.

Toți funcţionarii publici au urmat cursuri de perfectionare organizate de Centrele de Formare pentru Administraţia Publică Locală.

3.8.2.  Situația viitoare

Dezvoltarea capacităţii administrative are scopul de a promova şi susţine crearea atât la nivel local a unei administraţii publice care să devină un important factor de competitivitate, dezvoltare, progres şi coeziune.

Se dorește, ca viaţa economică a Unității Administrative Teritoriale a orașului Vînju Mare, să fie revigorată şi dezvoltată în toate domeniile sale: agricultură, zootehnie, dezvoltare rurală, mediu, economie, turism, educaţie, cultură, resurse umane- piaţa muncii, sănătate şi asistenţă socială, administraţie publică locală.

Un alt punct important pentru creşterea atractivităţii orașului îl constituie facilităţile culturale şi de agrement pe care le oferă sau pe care ar putea să le ofere UAT Primaria Vînju Mare, astfel încât confortul social al locuitorilor să fie îmbunătăţit; complementar acest lucru va creşte şi atractivitatea turistică a orașului.

Toate aceste investiţii sunt foarte importante pentru revitalizarea vieţii economice a orașului care trebuie să fie prioritatea numărul unu, deoarece  produce cele mai mari efecte benefice.

 

3.8.3. ANALIZA SWOT

 

PUNCTE

 TARI

ü        Actualizarea periodică a organigramei primăriei;

ü        Implicarea efectivă a conducerii la nivel de vârf în procesul de conştientizare şi aplicare a acţiunilor legate de reformă în administraţie;

ü        Existenţa procedurilor ce reglementează fluxul de documente în instituţie;

ü        Existenţa unor proceduri care să descrie modul de realizare a activităţilor şi subactivităţilor ce vizează organizarea muncii în instituţie;

ü        Existenţa în cadrul Primăriei Vînju Mare a urmatoarelor departamente: Administraţie Publică, Achiziţii Publice, Urbanism, Starea Civilă, Registrul Populaţiei, Audit financiar, Protecţia  Civilă, situaţii de urgenţă şi pompieri, Corpul de control fiscal, Amenzi persoane, Contabilitate şi finanţe, şi Asistenţă Socială;

ü        Aplicarea metodologiei de evaluare a performanţelor personalului angajat în administraţia publică;

ü        Transparenţa în recrutarea şi în promovarea personalului;

ü        Existenţa unui cadru legal coerent şi stabil privind liberul acces la informaţia de interes public şi transparenţa actului administrative.

ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ LOCALĂ

 

PUNCTE

SLABE

ü     Rezistenţa la schimbare manifestată de o parte din personalul instituţiei;

ü     Resurse financiare insuficiente destinate modernizării şi dezvoltării activităţilor instituţiei;

ü     Dificultăţi de comunicare internă între diferitele compartimente funcţionale şi între structuri ale administraţiei publice locale;

ü     Existenţa înca a unui sentiment de frustare a funcţionarilor (angajaţi contractuali şi funcţionari publici) motivat de sistemul de salarizare, promovare, precum şi de menţinerea unei imagini publice negative a funcţionarului din administraţia publică;

ü     Încărcarea cu sarcini suplimentare peste cele prevăzute în fişa postului datorită insuficienţei personalului din instituție;

ü     Nu se realizează rapoarte de activitate lunare, ci doar trimestriale;

ü     Existenţa fondurilor limitate alocate formării continue a funcţionarilor publici;

ü     Imposibilitatea de motivare suplimentară a personalului;

ü     Dificultăţi legate de aplicarea curentă a noilor acte normative datorită multitudinii şi complexităţtii acestora;

ü        Resurse financiare insuficiente pentru informatizarea administraţiei publice locale.

ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ LOCALĂ

 

O

P

O

R

T

U

N

I

T

Ă

Ț

I

ü     Lucrări de reabilitare si mansardare a sediului primariei;

ü     Dotări ale administrației locală (calculatoare, copiatoare, scanere, birouri etc.);

ü     Achiziţia şi utilizarea unui sistem de back-up, salvări de siguranţă şi utilizarea unor surse de alimentare de rezervă;

ü     Achiziţionarea de aplicaţii informatice integrate pentru toate serviciile din cadrul administraţiei locale în vederea eficientizării procesului de furnizare a serviciilor către populaţie;

ü     Crearea unei identităţi vizuale a Primăriei prin standardizarea elementelor de identitate vizuală – formulare tip, materiale informative, adrese, răspunsuri;

ü     Extinderea procedurilor de informare publică – utilizarea de noi metode pentru informarea populaţiei asupra activităţii administraţiei publice (ex: înfiinţarea de puncte de informare de tip infochiosc, amplasarea de panouri exterioare cu afisaj electronic, amplasarea pe panouri informative în stațiile de autobuz);

ü     Stimularea participării cetăţenilor şi a ONG-urilor la procesul decizional prin acţiuni de consultare publică, iniţierea de proiecte în parteneriat pentru elaborarea de statistici şi documente oficiale pentru oraș;

ü     Creşterea eficienţei în administrația locală prin facilitarea, urmărirea şi documentarea proceselor de lucru utilizând programe informatice de management al documentelor;

ü     Creşterea nivelului de pregătire profesională a salariaţilor din administraţia locală prin realizarea unui program anual de pregătire profesională şi participarea la cursuri de formare profesională continuă;

ü     Constituirea în cadrul primăriei a unei Unităţi de Implementare a Proiectelor şi instruirea membrilor săi pentru atragerea şi implementarea de proiecte finanţate din fonduri de la Uniunea Europeană;

ü     Realizarea de parteneriate şi activităţi de înfrăţire cu localităţi din ţară şi din străinatate în vederea promovării de proiecte.

ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ LOCALĂ

 

A

M

E

N

I

N

Ț

Ă

R

I

ü     Tendinţa mass-mediei de a reflecta cu precădere – şi, de regulă, fără a verifica – aspectele negative ale anumitor activităţi din administraţie, de cele mai multe ori informaţiile fiind greşit interpretate sau neînţelese;

ü     Fluctuaţia funcţionarilor publici – datorită salariilor mici personalul bine pregătit este tentat să caute locuri de muncă în sectorul privat; pe de altă parte imposibilitatea angajării imediate a altor funcţionari publici influentează în mod negativ continuitatea activităţilor;

ü     Dificultatea realizării unei strategii şi a unor planuri de acţiune care să reziste schimbărilor politice – clasa politică actuală nu are înca suficientă maturitate încât să aprecieze şi să implementeze programele iniţiate de conducerile instituţiilor din mandatele anteriore;

ü     Schimbări legislative prea frecvente pentru a fi asimilate eficient.

ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ LOCALĂ

 

4.1 VIZIUNEA STRATEGIEI LOCALE

Viziunea strategiei stabileşte cu claritate alternativele de dezvoltare ale orașului Vînju Mare pentru perioada 2014-2020 şi constituie diferenţa dintre ceea ce reprezintă astăzi şi ceea ce trebuie să devină orașul Vînju Mare în următorii 7 ani.

Viziunea orașului Vînju Mare trebuie să cuprindă şi conceptulul strategic de formulare a strategiei şi a perspectivelor de dezvoltare. Conceptulul strategic trebuie formulat astfel încat transpunerea sa într-un plan strategic să asigure un pachet de acţiuni care vor conduce la creşterea economică, creşterea bazei de impozitare, crearea de locuri de muncă şi îmbunătăţirea calităţii mediului de viaţă al comunităţii.

Conceptul strategic de dezvoltare se traduce astfel printr-o dezvoltare economică datorată poziţiei geostrategice a orașului, determinată de atragerea de firme/activităţi economice/investiţii. În acest sens, trebuie urmate două puncte prioritare: creşterea gradului de atractivitate a orașului (prin îmbunătăţirea imaginii, a calităţii vieţii, prin revitalizare urbană) şi facilităţi de atragere a firmelor private (prin investiţii în infrastructură, oferta de terenuri şi clădiri, servicii strategice, facilităţi fiscale, etc.).

În viziunea reprezentanților autorităţii publice locale, orașului Vînju Mare va deveni până în anul 2020, un oraș prosper și durabil care:

ü     va îmbunătăţii condiţiile de viaţă ale populaţiei orașului prin asigurarea accesului la utilităţile de bază, dezvoltarea infrastructurii de transport şi crearea de noi locuri de muncă;

ü   va realiza creştere economică prin atragerea de noi investitori în agricultură, industrie, servicii, prin oferirea de consultanţă orientate către toate categoriile de populaţie şi întreprinzatori, prin atragerea de noi fonduri nerambursabile, prin creşterea gradului de pregătire a resurselor umane din oraș;

ü   va oferi oportunităţi pentru intervenţia sectorului privat în operaţiunile orașului, fie sub forma investiţiilor directe în proiecte izolate, fie sub forma parteneriatelor sau consultărilor permanente între parteneri;

ü   va sprijini transformările din învăţământul local şi va menţine calitatea actului didactic şi a condițiilor de derulare a acestuia, prevenirea şi combaterea abandonului școlar şi promovarea conceptului de învăţare continuă, astfel încât toate categoriile socio-profesionale şi de vârstă să participe şi să se identifice cu comunitatea;

ü   va îmbunătăţi accesul la bunăstare al grupurilor dezavantajate, precum şi garantându-se protecția factorilor de mediu şi utilizarea eficientă a resurselor naturale locale.

4.2 OBIECTIVELE STRATEGICE

Principalele obiective strategice ale orașului Vînju Mare constau în:

Ø     Asigurarea protecției şi calității mediului înconjurător în vederea creșterii standardului de viață al locuitorilor şi dezvoltării durabile a orașului Vînju Mare.

Ø     Îmbunătățirea infrastructurii fizice a orașului pentru sprijinirea dezvoltării socio-economice durabile.

Ø     Dezvoltarea sistemului de învăţământ la nivelul orașului Vînju Mare, prin îmbunătăţirea infrastructurii şi a dotărilor, crearea cadrului pentru desfăşurarea de activităţi extracurriculare, creşterea calităţii şi diversificarea serviciilor educaţionale.

Ø     Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi susținerea ofertei de servicii medicale în vederea asigurării accesului tuturor categoriilor de locuitori la serviciile de sănătate de bază.

Ø     Îmbunătățirea serviciilor sociale furnizate pentru comunitatea locală şi asigurarea echității, egalităţii de şansă şi facilitarea integrării sociale și pe piața muncii a grupurilor defavorizate.

Ø     Dezvoltarea durabilă a sectorului turistic în orașul Vînju Mare prin promovarea potențialului cultural local şi crearea condițiilor pentru dezvoltarea unui turism de agrement.

Ø     Revigorarea şi diversificarea economiei locale, bază a dezvoltării socio-economice a orașului Vînju Mare.

Ø     Creșterea capacității administrației publice locale de furnizare a serviciilor către populație şi de sprijinire a dezvoltării mediului de afaceri local.

Ø     Diversificarea economiei locale prin sprijinirea micilor afaceri şi promovarea antreprenoriatului.

Ø     Dezvoltarea culturii locale, prin reabilitarea obiectivelor de patrimoniu cultural, punerea în valoare a resurselor antropice şi crearea de facilităţi pentru petrecerea timpului liber.

Ø     Crearea unei game largi de servicii destinate tinerilor, accesibile, de calitate şi adaptabile nevoilor individuale şi globale ale acestora care să prevină, să limiteze, să combată situaţiile de marginalizare socială a tinerilor, să recupereze şi să reintegreze social tinerii aflaţi în situaţii de risc.

4.3. DIRECȚII STRATEGICE DE DEZVOLTARE

4.3.1. Direcții de dezvoltare a infrastructurii orașului și transportului

Reprezentanții autorităţilor publice locale au fost preocupați în principal, în ultimii ani, de reabilitarea sau construirea infrastructurii orașului și localităților componente. Acest lucru este evidențiat de multitudinea proiectelor şi investițiilor în infrastructură realizate, atât din fonduri de la bugetul local şi bugetul de stat cât şi din finanțări nerambursabile.

Inclusiv strategia de a construire a fost bine aleasă, edilul orașului axându-se mai întâi pe rezolvarea problemelor de asigurare cu apă-canal, electricitate şi iluminat pentru ca apoi să continue cu infrastructura de transport, peste rețelele subterane de utilităţi.

În acest stadiu se află în momentul de față infrastructura din orașul Vînju Mare, acela de reabilitare a drumurilor și construire a unei imagini vizuale unitare a orașului.

4.3.1.1. Obiectiv general: Îmbunătățirea infrastructurii fizice a orașului pentru sprijinirea dezvoltării socio-economice durabile.

4.3.1.2. Obiective specifice:

Ø      Creșterea gradului de atractivitate al orașului prin crearea unei imagini unitare a localităților componente (arhitectură, coloristică, spații verzi, alei pietonale, parcări, mobilier “urban”).

Ø      Asigurarea accesului la tehnologiile moderne şi la tehnologia informației pentru toți locuitorii orașului prin susținerea investițiilor în sisteme de comunicație de ultimă oră.

Ø      Îmbunătățirea accesului în zonele rurale şi a conexiunii cu zonele urbane prin reabilitarea şi modernizarea rețelei de drumuri în vederea asigurării unui acces mai facil şi rapid pentru toți locuitorii orașului, atragerii investitorilor şi diversificării economiei locale.

Ø      Creșterea standardului de viață al cetățenilor şi asigurarea condițiilor de bază ale unui trai modern, la nivelul standardelor Uniunii Europene, prin asigurarea accesului la utilităţi pentru toți locuitorii orașului.

4.3.1.3. Activităţi:

1. Obiectivul operațional “Îmbunătăţirea accesului în zonele rurale şi a conexiunii cu zonele urbane prin reabilitarea şi modernizarea rețelei de drumuri în vederea asigurării unui acces mai facil şi rapid pentru toți locuitorii orașului, atragerii investitorilor şi diversificării economiei locale:

v    Modernizare drumurilor din orașul Vînju Mare și din satele aparținătoare și drumuri vicinale;

v    Reabilitare drum comunal DC 96 Vînju Mare-Traian-Poroinița (4 km);

v    Realizare de alei pietonale în oraș;

v    Constructie pod;

v    Construire/modernizare parcări și trotuare;

v    Modernizarea sistemului rutier;

v    Lucrări de cadastru imobiliar intravilan și extravilan reactualizare  PUG;

v    Îmbunătăţirea serviciilor de transport pentru persoane prin construirea de staţii de autobus;

v    Reabilitarea drumurilor agricole;

v    Implementarea unor mijloace de supraveghere şi sistematizare a traficului (benzi producătoare de zgomot pentru atenţionare), semnalizarea şi protejarea trecerilor de pietoni în mod deosebit în proximitatea unităţilor de învăţământ.

2. Obiectivul operațional “Creșterea gradului de atractivitate al orașului prin crearea unei imagini unitare a localităţilor componente (arhitectură, coloristică, spaţii verzi, alei pietonale, parcări, mobilier “urban”)”:

v    Amenajarea spaţiilor verzi din oraș, inclusiv cele situate lângă trotuare.

3. Obiectivul operațional “Creșterea standardului de viață al cetățenilor şi asigurarea condițiilor de bază ale unui trai modern, la nivelul standardelor Uniunii Europene, prin asigurarea accesului la utilităţi pentru toți locuitorii orașului”:

v    Crearea unui sistem de supraveghere modern pentru creşterea siguranţei cetăţenilor

v    Prevenirea efectelor riscurilor naturale prin modernizarea sistemului de intervenţii în situaţii de urgenţă (sistemul de avertizare);

v    Conectarea instituţiilor publice din localitate la internet prin conexiuni broadband şi promovarea conceptului de e-educatie, e-guvernare, e-sanatate

v    Extindere construire – zone noi de locuit

v    Asigurarea accesului la internet al populaţiei prin crearea de acces point internet în zonă Parc– Primarie

v    Construirea de rampe de acces în toate instituţiile de interes public în vederea facilitării accesului persoanelor cu dizabilităţi

v    Asigurarea spaţiilor necesare astfel încât cimitirele să corespundă nevoilor orașului:

-          modernizare şi extindere cimitire existente

-          modernizare şi reabilitare capele conform standardelor U.E.

-          modernizare căi de acces cimitire

4.3.2. Direcții de dezvoltare domeniu Managementul unui mediu sustenabil

Administrația publică locală din Orașul Vînju Mare a avut ca principală preocupare protecția mediului înconjurător şi dezvoltarea serviciilor pentru populație adoptând o atitudine de limitare a efectelor poluante ale intervenției omului în natură. Astfel, pe parcursul ultimilor ani a întreprins inițiative de conservare şi protejare a mediului înconjurător prin proiecte de colectare şi epurare a apelor uzate menajere, colectarea şi transportul deșeurilor, limitarea poluării prin implementarea sistemelor alternative de încălzire ce utilizează energie nepoluantă. De asemenea, s-au realizat investiții în crearea/amenajarea de spaţii verzi în zonele centrale ale orașului.

Cu toate acestea, investiții suplimentare se impun pentru continuarea activităților întreprinse, aşa cum se desprinde din analiza situației socio-economice descrisă în primul capitol:

- rețea de canalizare şi stație de epurare există doar în procent mic;

- nu există rețea de alimentare cu gaz metan;

- educarea populației în spiritul reciclării, protecției mediului şi voluntariatului.

4.3.2.1. Obiectivul general:

Asigurarea protecției şi calităţii mediului înconjurător în vederea creșterii standardului de viață al locuitorilor şi dezvoltării durabile a orașului Vînju Mare.

4.3.2.2. Obiective specifice:

Ø     Asigurarea managementului de calitate al apei;

Ø     Dezvoltarea unui sistem integrat eficient de management al deșeurilor;

Ø     Promovarea unor tehnologii alternative de generare a energiei şi de eficienţă energetică;

Ø     Îmbunătăţirea stării mediului înconjurător şi prevenirea riscurilor naturale şi de sănătate a populației.

4.3.2.3. Activităţi:

1. Obiectivul operațional „Asigurarea managementului de calitate al apei”:

v    Modenizarea sau extinderea rețelei de alimentare cu apă

v    Extinderea rețelei de canalizare

2. Obiectivul operațional “Dezvoltarea unui sistem integrat eficient de management al deșeurilor”:

v    Dotare cu utilaje și echipamente pentru serviciul de gospodărire și salubritate (masină de colectare, pubele etc)

v    Dotări pentru intervenții în caz de situații de urgență (autospecială PSI, buldo-excavator, volă, tractor cu remorca și alte dotări

v    Implementarea unui sistem integrat de colectare selectivă a deșeurilor la nivel de oraș sau în parteneriat cu alte administrații locale învecinate

v    Consiliere şi informarea populaţiei pentru protecţia mediului şi colectarea selectivă a deşeurilor.

3. Obiectivul operațional “Promovarea unor tehnologii alternative de generare a energiei şi de eficienţă energetică”:

v    Acordarea de facilități pentru realizarea de infrastructuri de generare şi distribuire a surselor de energie alternativă, promovarea culturilor energetice şi a proiectelor de energie eoliană, biomasă, energie solară;

v    Lucrări de reabilitare a rețelei de iluminat public în oraș;

v    Crearea de sisteme centralizate de furnizare a energiei termice pentru blocurile de locuinţe utilizând sisteme convenţionale de încălzire completate de sisteme ce utilizează energii nepoluante (solare, eoliene, etc),

v    Reducerea consumului energetic al orașului prin modernizarea reţelei de iluminat public şi înlocuirea lămpilor actuale poluante cu lămpi solare sau alte sisteme care reduc consumul de energie electrică.

v    Cresterea eficienţei energetice a clădirilor publice şi a blocurilor de locuinţe prin lucrări de reabilitarea termică.

4. Obiectivul operațional “Îmbunătăţirea stării mediului înconjurător şi prevenirea riscurilor naturale şi de sănătate a populației”:

v    Ameliorarea progresivă a capacității de producție a terenurilor agricole degradate, menținerea biodiversitătii şi dezvoltarea continuă a funcţiilor ecologice şi sociale ale pădurilor.

v    Reducerea eroziunii solului prin lucrări de apărare a malurilor împotriva eroziunii în zonele afectate de acest fenomen şi acţiuni de împădurire în zonele de formare a viiturilor, în zonele inundabile şi în luncile râurilor.

v    Realizarea de perdele de protecţie a căilor de comunicaţii, orașului şi câmpului.

v    Dezvoltarea activităţilor de conştientizare a populaţiei asupra necesităţii conservării mediului înconjurator şi de implicare a acesteia în activităţi de protejare a mediului.

4.3.3. Direcții de dezvoltare domeniu Educaţie

În accepțiune modernă, în contextul dezvoltării durabile, școala este privită ca un sistem complex, o organizație a învățării, care stimulează noi căi de gândire, într-un climat în continuă schimbare.

Școala este din ce în ce mai integrată comunității locale, iar într-o școală care funcționează bine competența acesteia depășește suma competențelor personalului care o deservește.

De aceea, și implicarea autorității locale în viața școlii se impune a fi pe măsură, astfel încât să asigure îmbunătățirea continuă a condițiilor în care se desfășoară procesul de învățământ, crescând atractivitatea școlii din oraș și diminuând riscul migrației elevilor din ciclul II către orașele mari.

4.3.3.1. Obiectiv general: Dezvoltarea sistemului de învăţământ la nivelul orașului Vînju Mare, prin îmbunătăţirea infrastructurii şi a dotărilor, crearea cadrului pentru desfăşurarea de activităţi extracurriculare, creşterea calităţii şi diversificarea serviciilor educaţionale.

4.3.3.2. Obiective specifice:

 Dezvoltarea infrastructurii educaţionale;

 Stimularea creșterii gradului de perfecţionare a personalului didactic;

 Sprijinirea diversificării serviciilor educaţionale furnizate la nivel local;

4.3.3.3. Activităţi:

1. Obiectivul operațional “Dezvoltarea infrastructurii educaţionale”:

v    Dotarea cu mobilier a școlilor/ grădinițelor

v    Reabilitarea sau modernizarea școlilor / grădinițelor din oraș

v    Construire scoală / grădiniţă

v    Amenajarea unei  baze sportive în oraș

v    Reabilitare și modernizare clădirilor care aparțin de  Liceul Teoretic Doctor Victor  Gomoiu și dotarea acestuia cu echipamente

v    Construcția unei săli de sport în cadrul școlilor

v    Dotarea cu materiale didactice a unităţilor de învăţământ din oraș şi îmbogăţirea fondului de carte al bibliotecilor şcolare.

v    Amenajarea și dotarea unui centru de joacă și recreere pentru copiii orașului.

2. Obiectivul operațional “Creşterea gradului de perfecţionare a personalului didactic”

3. Obiectivul operațional “Diversificarea serviciilor educaţionale furnizate la nivel local”:

v    Realizare website de prezentare a instituţiilor de învăţământ şi a activităţii acestora

4.3.4. Direcții de dezvoltare domeniu Turism

                Dezvoltarea turismuluii presupune integrarea într-o rețea turistică organizată care să includă și zonele învecinate și muncicipiul pentru practicarea unor trasee turistice.

                 Baza materială turistică este precară lipsind unități turistice: hanuri, camping, case de vacanță sau pensoane turistice. Agroturismul în sistem pension, se va putea organiza odată cu creșterea confortului locuinței.

Astfel, singurele posibilităţi de dezvoltare a unui produs turistic în zonă sunt următoarele:

- crearea condițiilor pentru dezvoltarea unui turism de tranzit și cel local de agrement și sport;

- promovarea elementelor de patrimoniu cultural existente pe teritoriul orașului şi includerea acestora în circuitele turistice județene.

4.3.4.1. Obiectiv general: Dezvoltarea durabilă a sectorului turistic în orașul Vînju Mare prin promovarea potențialului cultural local şi crearea condițiilor pentru dezvoltarea unui turism de agrement.

4.3.4.2. Obiective specifice:

Ø     Dezvoltarea infrastructurii turistice.

Ø     Transformarea obiectivelor culturale din orașul Vînju Mare în obiective turistice, inclusiv includerea lor într-un circuit turistic.

Ø     Crearea condițiilor pentru dezvoltarea de nișe în domeniul turismului de agrement şi agroturism şi transformarea acestora în principala atracție a orașului Vînju Mare, fapt ce va determina dezvoltarea economică şi socială a orașului.

4.3.4.3. Activităţi:

1. Obiectivul operațional “Dezvoltarea infrastructurii turistice”:

Ø     Construirea unui complex turistic și de agrement în oraș

Ø     Construcție zonă de agreement integrată în orașul Vînju Mare, prin reamenajare stadion, construirea unui centru de sănătate/spa, amenajarea a două terenuri de tenis de camp, a unui teren de fotbal și a unui strand în aer liber, piste pentru role.

2. Obiectivul operațional “Transformarea obiectivelor culturale din orașul Vînju Mare în obiective turistice, inclusiv includerea lor într-un circuit turistic”.

Ø     Înfrăţirea orașului cu alte localităţi din spaţiul Uniunii Europene şi realizarea de schimburi cultural-turistice

Ø     Crearea de evenimente culturale care să devină tradiţionale

Ø     Crearea unui brand al orașului și promovarea obiectivelor şi a evenimentelor culturale prin internet, pliante, broşuri şi info-chioşc.

4.3.5. Direcții de dezvoltare domeniu Sănătate

Starea de sănătate a populaţiei este determinată de accesul la sănătate, pe de o parte, și de accesul la servicii de sănătate, pe de altă parte.

Accesul la sănătate depinde într-o mare măsură de factori externi sistemului de sănătate: factori genetici, factori de mediu, factori de dezvoltare economică, factori socio-culturali.

Accesul la îngrijiri de sănătate este influențat aproape în totalitate de organizarea sistemului sanitar.

Accesibilitatea la servicii de îngrijire medicală este determinată de convergența dintre oferta și cererea de astfel de servicii, sau, altfel spus, disponibilitatea reală a facilităților de îngrijiri comparativ cu cererea bazată pe nevoia reală pentru sănătate. Disparitățile în accesul la îngrijiri apar din cel puțin patru motive: etnice sau rasiale; economice, aici incluzând costurile directe suportate de populație (co-plăți, costuri legate de tratamente și spitalizare) precum și cele indirecte (cost transport, timpi de așteptare); așezare geografică inadecvată a facilităților de îngrijiri; calitatea inegală a serviciilor de același tip.

În contextul legislativ actual misiunea autorității locale este aceea de a asigura accesul egal al membrilor comunității la serviciile de îngrijiri de sănătate furnizate în plan local.

4.3.5.1. Obiectiv general: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi a serviciilor medicale în vederea asigurării accesului tuturor categoriilor de locuitori la serviciile de sănătate de bază.

4.3.5.2. Obiective specifice:

Ø     Realizarea de investiții în infrastructura-suport, echipamente, şi resurse umane menite să generalizeze accesul şi să amelioreze calitatea serviciilor oferite.

Ø     Creșterea accesibilității grupurilor vulnerabile la serviciile de sănătate.

Ø     Creșterea responsabilității societăţii pentru sănătatea publică.

Ø     Implicarea autorităţilor publice locale, societăţii civile, organizațiilor neguvernamentale şi sectorului privat în rezolvarea problemelor din sectorul de sănătate.

4.3.5.3. Activităţi:

1. Obiectivul operațional “Realizarea de investiții în infrastructura-suport, echipamente, şi resurse umane menite să generalizeze accesul şi să amelioreze calitatea serviciilor oferite”:

v    Reabilitarea şi dotarea corespunzatoare a dispensarului uman

v    Înfiinţarea unui serviciu de tip SMURD şi dotarea acestuia

v    Construirea de locuinţe sociale pentru grupurile dezavantajate

2. Obiectivul operațional “Creșterea accesibilității grupurilor vulnerabile la serviciile de sănătate”:

v    Crearea unor servicii sociale de tip alternativ pentru persoanele cu handicap (centre de zi, cluburi, ateliere protejate, etc.), în parteneriat cu un furnizor de servicii acreditat

v    Crearea unui centru specializat pentru asistenţă şi consilierea copiilor aflați în dificultate, familii monoparentale, victime ale violenţei domestice, în parteneriat cu un furnizor de servicii acreditat

v    Implementarea, împreună cu alte autorităţi publice locale, a unor proiecte de dezvoltare regională, pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii serviciilor sociale: azil de bătrâni, case de copii, etc

v    Crearea unei reţele de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice

3. Obiectivul operațional “Creșterea responsabilității societăţii pentru societatea publică”

4. Obiectivul operațional “Implicarea autorităţilor publice locale, societăţii civile, organizațiilor neguvernamentale şi sectorului privat în rezolvarea problemelor din sectorul de sănătate”:

v    Organizarea unor evenimente publice pentru promovarea sănătăţii populației, în parteneriat cu Direcția de Sănătate Publică.

v    Asigurarea spațiului necesar pentru înființarea de noi servicii de sănătate, în parteneriat cu furnizori publici și privați autorizați pentru fiecare domeniu abordat, astfel:

-cabinet de planificare familială

-centru consiliere antifumat, antialcool și consilierea minorilor singuri

-centru de prevenire/consiliere pentru populația rroma, eventual cu personal sanitar de etnie rroma

v      Dotarea unităţilor prestatoare de servicii sociale cu echipament special (medical, social, terapie reparatorie)

v      Asigurarea spațiului necesar înființării unui centru pentru sprijinirea şomerilor pentru a (re)intra pe piaţa forţei de muncă prin scheme speciale de consiliere, tutoriat, mediere şi plasare în muncă, pus la dispoziția prestatorilor de servicii în domeniu, în cadrul unui parteneriat

v      Asigurarea spațiului necesar pentru organizarea de cursuri de antreprenoriat pentru angajatorii locali şi persoanele neocupate în vederea dezvoltării de noi activităţi economice în oraș, pus la dispoziția furnizorilor de servicii de instruire în cadrul unui parteneriat.

4.3.6. Direcții de dezvoltare domeniu Cultură

Abordarea acestui domeniu își propune să găsească un răspuns la o întrebare esenţială: cum se poate concretiza rolul culturii în ecuaţia dezvoltării durabile a comunităţii, în susţinerea creaţiei artistice şi valorificarea patrimoniului din perspectiva protecţiei şi promovării diversităţii culturale specifice spaţiului european şi a dezvoltării cetăţeniei europene.

Într-o societate în continuă dinamică, în care ținta generală devine profitul este de cele mai multe ori neglijat aspectul „hrănirii” culturale a populației.

Prin atributul său legal, însă, autoritatea locală din orașului Vînju Mare își propune să redea culturii locul său în dezvoltarea generală durabilă a comunității.

4.3.6.1. Obiectiv general: Dezvoltarea culturii locale, prin reabilitarea obiectivelor de patrimoniu cultural, punerea în valoare a resurselor antropice şi crearea de facilităţi pentru petrecerea timpului liber.

4.3.6.2. Obiective specifice:

 Reabilitarea şi punerea în valoare a obiectivelor culturale din oraș;

 Crearea de facilităţi pentru cultură şi petrecere a timpului liber.

4.3.6.3. Activităţi:

1. Obiectivul operațional “Reabilitarea şi punerea în valoare a obiectivelor culturale din oraș

v    Reabilitarea sau modernizarea sau construcția căminului cultural

v    Reabilitarea, modernizarea și dotarea casei de cultură din orașul Vînju Mare

v    Reabilitarea sau construcția bisericilor din oraș

v    Amenajarea spațiului bibliotecii și îmbogățirea fondului de carte.

2. Obiectivul operațional “Crearea de facilităţi pentru cultură şi petrecere a timpului liber”:

v    Construcție sală regional pentru festivități și evenimente

4.3.7. Direcții de dezvoltare domeniu Tineret

Între localităţile și orașele judeţului există disparităţi socio-economice generate de mărimea demografică, structura activităţilor economice, gradul de accesibilitate, nivelul dotărilor infrastructurale.

Revitalizarea Orașului Vînju Mare poate fi dinamizată de oportunităţile apărute şi accesarea resurselor de finanţare nerambursabilă pentru proiecte, impunându-se o „altfel” de abordare a conceptului de dezvoltare locală şi adoptarea unor metode ce includ o abordare globală şi trecerea la acţiune pe baza unor proiecte elaborate şi convingătoare.

Este evident că pentru a se produce diversificarea activităţii economice şi sociale trebuie sprijinite iniţiativele particulare şi ale comunităţii prin care să se asigure noi investiţii, asistenţă tehnică, servicii în afaceri, infrastructură adecvată, educaţie şi dezvoltarea durabilă a orașului.

Un specific aparte pentru orașul Vînju Mare poate fi considerat în acest moment schimbarea totală a manierei de abordare a managementului sectorului public, de la managementul bugetar la managementul pe proiecte, această schimbare fiind definitorie şi determinantă pentru managementul strategic comunitar, în condiţii de resurse financiare locale insuficiente.

Este nevoie de un efort uriaş al locuitorilor de a se adapta la exigenţele şi provocările noi şi de a adopta metode şi practici noi pentru valorificarea oportunităţilor care apar.

4.3.7.1. Obiectiv general: Crearea unei game largi de servicii destinate tinerilor, accesibile, de calitate şi adaptate nevoilor individuale şi globale ale acestora care să prevină, să limiteze, să combată situaţiile de marginalizare socială a tinerilor, să recupereze şi să reintegreze social tinerii aflaţi în situaţii de risc.

4.3.7.2. Obiective specifice:

 Creşterea implicării administraţiei publice în apărarea drepturilor tinerilor şi întărirea rolului acestora în acordarea de servicii sociale;

Ø     Dezvoltarea de noi servicii sociale oferite tinerilor;

Ø     Orientarea şi sprijinirea persoanelor tinere în domeniul formării profesionale şi dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale;

Ø     Dezvoltarea sportului de masă şi a infrastructurii sportive;

Ø     Îmbunatatirea condiţiilor de viață, prin asigurarea accesului la o locuinţă decentă a tinerilor, prin dezvoltarea programelor de construcţii locuinţe ANL, de serviciu sau sociale, în vederea ajutorării categoriilor de persoane cu venituri modeste, în acest mod asigurându-se stabilitatea tinerilor specialişti în orașul Vînju Mare.

4.3.7.3. Activităţi:

1. Obiectivul operațional “Creşterea implicării administraţiei publice în apărarea drepturilor tinerilor şi întărirea rolului acestora în acordarea de servicii sociale”:

v    Realizarea Centrului de tineret (activităţi de consiliere în domeniul educaţiei pentru sănătate, privind cariera şi problemele tinerilor, consultanţă pentru înfiinţarea de ONG-uri sau organizaţii de tineret dar şi pentru programe europene/ guvernamentale adresate tinerilor, informaţii despre structurile asociative naţionale, ateliere de creaţie artistică şi populară, activităţi teatrale).

v    Înființarea unui Centru Comunitar de Comunicare, Educație şi Resurse pentru Tineri;

v    Promovarea voluntariatului în rândul tinerilor din oraș în vederea susţienerii unor servicii sociale destinate altor categorii de beneficiari (persoane vârstnice, persoane cu dizabilităţi).

2. Obiectivul operațional „Dezvoltarea de noi servicii sociale oferite tinerilor”:

v    Înscrierea în circuitul judeţean a orașului ca şi organizator de competiţii sportive.

3. Obiectivul operațional „Orientarea şi sprijinirea persoanelor tinere în domeniul formării profesionale şi dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale”:

v    Acordarea de facilități tinerilor care înființează o afacere în oraș și creează locuri de muncă.

v    Crearea unei legături între comunitatea locală şi AJOFM, Primarie şi Inspectoratul Școlar Judeţean în vederea analizării situaţiei şi elaborării unor strategii comune şi eficiente în domeniul tinerilor și formării profesionale.

4. Obiectivul operațional „Dezvoltarea sportului de masă şi a infrastructurii sportive”:

v    Organizarea la nivel local a unor competiţii sportive (concursuri / întreceri) pentru elevi pe diferite ramuri sportive.

5. Obiectivul operațional „Îmbunătăţirea condiţiilor de viață, prin asigurarea accesului la o locuinţă decentă a tinerilor, de serviciu sau sociale, în vederea ajutorării categoriilor de persoane cu venituri modeste, în acest mod asigurându-se stabilitatea tinerilor specialişti în orașul Vînju Mare.”

v    Construirea de locuinţe sociale destinate unor categorii de persoane cărora nivelul de resurse şi/sau de existenţă nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau închirierea unei locuinte în condițiile pieței

v    Construirea unei întreprinderi sociale prntru producerea uleiului din floarea soarelui și rapiță,ca o măsură activă pe piața forței de muncă, pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncăși cele inactive, în vederea combaterii sărăciei;

v    Construirea unei întreprinderi sociale pentru procesarea legumelor și fructeloer,ca o măsură activă pe piața forței de muncă, pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncăși cele inactive, în vederea combaterii sărăciei;

v    Construirea de locuințe de serviciu pentru păstrarea tinerilor specialiști în oraș.

4.3.8. Direcții de dezvoltare domeniu Dezvoltarea economică a comunităţii

Viaţa economică a orașului Vînju Mare trebuie revigorată şi dezvoltată în toate domeniile sale: agricultură, zootehnie, industrie, comerţ.

Consiliul local își propune să identifice pârghiile de acțiune pentru stimularea revitalizării vieţii economice a orașului, factorul cu cele mai mari efecte benefice asupra vieții comunității.

Demararea de noi afaceri sau dezvoltarea celor existente vor avea ca efecte imediate crearea de noi locuri de muncă, creșterea veniturilor pentru localnici şi pentru bugetul local. Existenţa unui bun mediu de afaceri va determina creșterea de ansamblu a economiei locale.

În cadrul focus-grupului susținut în etapa de studiere a profilului socio-economic al orașului, reprezentanții mediului de afaceri local au identificat următoarele necesitați:

Soluții pentru agricultură și zootehnie:

- Construirea unor facilități pentru producătorii locali: siloz, centru de colectare a laptelui, - moară de făină şi mălai, brutărie;

- Promovarea agriculturii eco;

- Modernizarea şi amenajarea pieței agroalimentare;

- Înființarea unui centru de consultanţă agricolă;

- Inventarierea potențialului uman al orașului;

4.3.8.1. Obiectiv general: Revigorarea şi diversificarea economiei locale, bază a dezvoltării socio-economice a Orașului Vînju Mare.

4.3.8.2. Obiective specifice:

 Asigurarea condiţiilor pentru desfășurarea unor activităţi rentabile în agricultură şi zootehnie şi valorificarea produselor agricole locale, cu accent pe produsele tradiționale şi/sau ecologice şi sprijinirea accesului la noi piețe, cu precădere europene;

 Diversificarea economiei locale prin sprijinirea activităților neagricole din mediul urban;

 Dezvoltarea serviciilor de consultanţă pentru sprijinirea afacerilor.

4.3.8.3. Activităţi:

1. Obiectivul operațional „Asigurarea condiţiilor pentru desfășurarea unor activităţi rentabile în agricultură şi zootehnie şi valorificarea produselor agricole locale, cu accent pe produsele tradiționale şi/sau ecologice şi sprijinirea accesului la noi piețe, cu precădere europene”:

v    Modernizarea şi diversificarea pieţelor agroalimentare în oraș.

v    Stimularea înființării unor centre de prestări servicii pentru agricultură (mecanizare, reparaţii utilaje, furnizare seminţe, îngrăşăminte, insectofungicide etc.), prin acordarea de facilități.

v    Susţinerea iniţiativelor asociative pentru creșterea eficienţei economice a exploataţiilor agricole, creșterea puterii de negociere pe pieţele de desfacere şi a capacităţii de valorificare superioară a producţiei.

v    Inventarierea terenurilor neutilizate, care vor fi puse la dispoziția întreprinzătorilor locali, în vederea dezvoltării propriilor afaceri, în agricultură și zootehnie, în baza unui acord avantajos pentru ambele părți

v    Identificarea oportunităților de parteneriat public-privat în vederea demarării de activităţi în domeniul industrial.

v    Construirea infrastructurii publice necesare desfășurării activităţilor economice (utilităţi, construire spaţii de desfacere a produselor, spaţii pentru funcţionarea firmelor gen incubator de afaceri).

v    Creare parc industrial în orașul Vînju Mare.

v    Amenajare târg oraș Vînju Mare.

v    Centru regional pentru sortare, depozitaream condiționare în sistem integrat și vânzare legume- fructe; centru de afaceri regional.

v    Construirea unei întreprinderi sociale, având ca obiect de activitate centru de colectare, depozitare și valorificare miere de albine, dotat cu laborator de analize.

2. Obiectivul operațional “Diversificarea economiei locale prin sprijinirea activităților neagricole din mediul urban”:

v    Elaborarea unei baze de date disponibile pe internet privind oportunităţile locale de dezvoltare a afacerilor în oraș;

v    Elaborarea unui program de atragere a investiţiilor;

v    Dezvoltarea de parteneriate între autorităţile publice locale, societatea civilă şi comunitatea de afaceri pentru dezvoltarea zonelor de agrement.

3. Obiectivul operațional „Dezvoltarea serviciilor de consultanţă pentru sprijinirea afacerilor”:

v    Asigurarea de facilități pentru înfiinţarea unui birou de informare şi consultanţă în domeniul economic şi juridic

4.3.9. Direcții de dezvoltare domeniu agricultură și dezvoltare urbană

4.3.9.1. Obiectiv general: Diversificarea economiei locale prin sprijinirea micilor fermieri.

4.3.9.2. Obiective specifice:

 Facilitarea accesului la finanțare a fermierilor

 Sprijinirea dezvoltării şi diversificării micilor afaceri în orașul Vînju Mare, în special în domeniul producției.

4.3.9.3. Activităţi:

1. Obiectivul operațional „Facilitarea accesului la finanțare al micilor producători”:

v    Reabilitarea şi întreţinerea păşunilor

v    Adaptarea agriculturii şi silviculturii în acord cu măsurile de creştere a competitivităţii

v    Calificarea şi recalificarea, instruirea şi perfecţionarea persoanelor ocupate în agricultura de subzistenţă

v    Achiziționarea de utilaje agricole, în vederea incluziunii sociale,a reducerii sărăciei în rândul populației

2. Obiectivul operațional „Crearea de facilităţi persoanelor fizice sau juridice pentru încurajarea realizării unor plantații, împăduriri ale terenurilor neagricole”:

Ø     Crearea de facilităţi persoanelor fizice sau juridice pentru încurajarea realizării unor împăduriri de mici dimensiuni, plantaţii de livezi şi păduri de protecţie

4.3.10. Direcții de dezvoltare domeniu Administrația publică

Principiile de bază pe care se întemeiază administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale sunt:

- Principiul autonomiei locale,

- Principiul descentralizării,

Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în interesul legii.

Colectivitatea locală reprezintă totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială.

Descentralizarea serviciilor publice reprezintă transferarea unora din atribuţii din competenţa autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate către un organism determinat, un serviciu public determinat, din unităţile administrativ-teritoriale.

Descentralizarea serviciilor publice implică organizarea unor servicii publice pe plan local, dotate cu un anumit patrimoniu şi organe proprii.

Dar descentralizarea implică o creștere a responsabilității autorității locale în satisfacerea nevoilor cetățenilor, în asigurarea unor servicii publice de calitate.

4.3.10.1. Obiectiv general: Creșterea capacității administrației publice locale de furnizare a serviciilor către populație şi de sprijinire a dezvoltării mediului de afaceri local.

4.3.10.2. Obiective specifice:

Ø     Abordarea unitară a Sistemului Informatic intern;

Ø     Eficientizarea comunicării prin realizarea unei Strategii de comunicare internă şi externă;

Ø     Îmbunătățirea activităţii curente a administraţiei locale şi creșterea capacității de atragere de finanțări de la Uniunea Europeană.

4.3.10.3. Activităţi:

1. Obiectivul operațional „Reabilitarea și dotarea instituțiilor publice”:

v    Lucrări de reabilitare și mansardare a sediului primărie

v    Dotari ale administratiei locala (calculatoare, copiatoare, scanere, birouri etc.)

v    Achiziţia şi utilizarea unui sistem de back-up, salvări de siguranţă şi utilizarea unor surse de alimentare de rezervă

v    Achiziţionarea de aplicaţii informatice integrate pentru toate serviciile din cadrul administraţiei locale în vederea eficientizării procesului de furnizare a serviciilor către populaţie

2. Obiectivul operațional „Eficientizarea comunicării şi realizarea unei strategii de comunicare între administrație și cetățean”.

v    Extinderea procedurilor de informare publică – utilizarea de noi metode pentru informarea populaţiei asupra activităţii administraţiei publice

v    Crearea unei identităţi vizuale a Primăriei prin standardizarea elementelor de identitate vizuală – formulare tip, materiale informative, adrese, răspunsuri

v    Creşterea eficienţei în administratia locală prin facilitarea, urmărirea şi documentarea proceselor de lucru utilizând programe informatice de management al documentelor

v    Creşterea nivelului de pregătire profesională a salariaţilor din administraţia locală prin realizarea unui program anual de pregătire profesională şi participarea la cursuri de formare profesională continuă

v    Stimularea participării cetăţenilor şi a ONG-urilor la procesul decizional prin acţiuni de consultare publică, iniţierea de proiecte în parteneriat pentru elaborarea de statistici şi documente oficiale pentru oraș

3. Obiectivul operațional “Îmbunătățirea activităţii curente a administraţiei locale şi creșterea capacitații de atragere de finanțări de la Uniunea Europeană”:

v    Constituirea în cadrul primariei a unei Unităţi de Implementare a Proiectelor şi instruirea membrilor săi pentru atragerea şi implementarea de proiecte finanţate din fonduri de la Uniunea Europeană

v    Realizarea de parteneriate şi activităţi de înfrăţire cu localităţi din ţară şi din străinatate în vederea promovării de proiecte

 

4.4. IDENTIFICAREA UNOR ZONE SPECIFICE DE INTERVENŢIE

          Planul de acţiuni este un plan detaliat, pe termen scurt şi mediu, care descrie acţiunile şi paşii necesari aplicării strategiei şi atingerii obiectivelor. Este necesar ca aceste acţiuni să fie prioritizate, astfel încât realizarea lor şi atingerea progresivă a ţintelor pe termen mediu şi scurt să ducă la îndeplinirea obiectivelor stabilite pe termen lung.

Conţine:

ð                responsabilitatea asumării sarcinilor,

ð                calendarul desfăşurării acţiunilor,

ð                resursele alocate,

ð                metodele de monitorizare şi evaluare.

Planul Local de Acţiune (PLA) este un instrument de planificare şi implementare şi conţine un set de politici pe domenii de activitate ce se vor aplica într-un termen determinat în scopul realizării obiectivelor generale fixate într-o strategie. Termenul de realizare a planului local de acţiune trebuie să corespundă termenului de 10-20 de ani, fixat pentru realizarea Strategiei Locale de Dezvoltare Durabilă (SLDD).

Planul de acţiune este procesul participativ de dezvoltare a unui plan relativ scurt, care utilizează resurse disponibile pentru a atinge obiective limitate, de obicei într-o zonă bine definită.

 PLA va fi revizuit periodic, astfel încât obiectivele fixate să tină cont de evoluţia macroeconomică la nivel naţional, starea economiei la nivel regional şi local, precum şi de opiniile comunităţii locale cu privire la implementarea lui. Cu cât revizuirea se face la intervale mai scurte, cu atât marja de eroare în privinţa evaluării resurselor la un proiect este mai mică, având în vedere că, pe masură ce se înaintează în timp, variabilele economice ce trebuie luate în calcul la o prognoză economică se multiplică.

Planul Local de Acţiune pentru implementarea Strategiei Locale de Dezvoltare Durabilă a orașului Vînju Mare, reprezintă un pachet de măsuri şi proiecte necesare schimbării comunităţii locale pentru atingerea unor parametrii specifici societăţii moderne, astfel că durabilitatea să devină punctul forte al acesteia.

Situaţia dezvoltării actuale economice, sociale, de mediu şi tehnologice a fost analizată în cadrul procesului de analiză-diagnostic din cadrul strategiei de dezvoltare, iar obiectivele strategice au fost creionate, fixându-se câteva repere ca referinţe pentru dezvoltările ulterioare.

Planul de Acţiune pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală a orașului Vînju Mare reprezintă un pachet de măsuri şi proiecte necesare schimbării comunităţii locale pentru atingerea unor parametri specifici societăţii moderne.

Rolul Planului de Acţiune îl reprezintă prezentarea principalelor măsuri şi proiecte necesare fazei de planificare şi implementare a dezvoltării economico - sociale, astfel încât procesul să poata fi evaluat continuu prin indicatorii selecţionaţi ca relevanţi pentru orașul Vînju Mare.

Necesitatea unui plan de acţiune este dată de amploarea şi complexitatea acţiunilor care trebuie executate pentru atingerea obiectivelor strategice definite.

La nivel temporal, pentru a realiza un management unitar sunt necesare 3 faze distincte astfel încât procesele necesare atingerii obiectivelor să poată fi bine coordonate:

a. Planul de dezvoltare (planificarea activităţilor);

b. Planul de executare (implementarea activităţilor);

c. Planul de monitorizare (evaluarea activităţilor).

Pentru a avea o dezvoltare închegată, suportul necesar trebuie să fie asigurat de către:

● Administraţia Locală - prin Instituţia Primariei şi Consiliului Local, care trebuie să-şi replanifice dezvoltarea instituţională pentru acordarea unui suport logistic complex necesar planului de acţiune;

● Comunitatea Locală - cetăţenii şi organizaţiile, actorii principali ai dezvoltării locale, prin atitudine şi participare activă;

● Mediul de afaceri - firme şi instituţii finanţatoare, ca şi suport financiar şi logistic (informaţii şi tehnologii moderne).

Planul de acţiune cuprinde:

Ø                                      programul de management, care planifică în anul 2013 o serie de activităţi de organizare şi iniţiere a implementării, apoi urmărind evoluţia implementării să ia măsurile cuvenite;

Ø                                      modul de implementare în care competenţele şi atribuţiile sunt grupate pe  structurii de implementare grupate pe funcţii ale structurii manageriale: previziune, organizare, coordonare, antrenare;

Ø                                      etapele implementării strategiei de dezvoltare locală la nivelul administraţiei locale. Planul anual este stabilit de Consiliul Local prin stabilirea priorităţii de realizarea a obiectivelor şi măsurilor programate conform criteriului presiune - stare - raspuns.

Acest criteriu se aplică astfel:

ü                                      se măsoară presiunea necesităţii îndeplinirii fiecărui obiectiv stabilit la momentul iniţial; această presiune se cuantifică pe nivelurile; maximă, medie, mică;

ü                                      se evaluează situaţia iniţială, de fapt, stadiul în care se află acţiunea (studiu de fezabilitate, studiu de impact, elaborare proiect, implementare etc.)

ü                                      se presupune aplicarea măsurii;

ü                                      se masoară starea ipotetica finală, care se cuantifică sub formă de raspuns.

 Planul Local de Acţiune, prezintă principalele măsuri şi proiecte necesare fazei de planificare şi implementare a dezvoltării durabile, astfel: în procesul de dezvoltare să poată fi evaluat continuu complexitatea factorilor SEMT (social-economic-mediu- tehnologic) prin indicatorii de dezvoltare durabilă (dimensiuni ale durabilităţii) selectionaţi ca relevanţi pentru orașul Vînju Mare. Utilitatea unui plan de acţiune este dată de amploarea şi complexitatea acţiunilor ce trebuie executate pentru atingerea obiectivelor strategice definite în Strategia de Dezvoltare Durabilă a orașului.

Pentru a asigura o dezvoltare coerentă a orașului Vînju Mare, suportul necesar trebuie să fie asigurat de către:

1.                                         Primăria şi Consiliului Local, care trebuie să-şi replanifice dezvoltarea instituţională pentru acordarea unui suport logistic complex necesar Planului Local de Acţiune;

2.                                         Comunitatea Locală - cetăţenii şi organizaţiile, actorii principali ai dezvoltării locale, prin atitudine şi participare activă;

3.                                         Mediul de afaceri - firme şi instituţii finanţatoare, drept suport financiar şi logistic (informaţii şi tehnologii moderne).

În vederea realizării Planului Local de Acţiune, primăria orașului Vînju Mare, ca autoritate publică locală, trebuie să-şi întărească capacitatea instituţională la toate nivelele de decizie şi execuţie, aceasta presupune atragerea şi furnizarea de resurse financiare suficiente şi mobilizarea resurselor umane, identificarea celor mai eficiente mecanisme de comunicare, dar şi analizarea cadrului administrativ de alocare a responsabilităţilor.

          Pentru a putea fi rezolvate problemele curente, cât şi cele ce pot apare în viitor Administraţia publică locală trebuie să adopte un management eficient.

          Materializarea capacităţii instituţionale este un proces de durată în care Administraţia publică trebuie să acţioneze pentru schimbarea radicală a atitudinii funcţionarului public faţă de accesul cetăţenilor la activitatea administraţiei.

          În acest sens o principală preocupare a managerului primăriei a fost de armonizare a procedurilor administrative cu cele ale Uniunii Europene.

          În ceea ce priveşte relaţia cu cetăţeanul, primăria orașului Vînju Mare a demarat un amplu proces de consultare a opiniei cetăţenilor, cu privire la obiectivele strategice din perioada 2007-2013.

          Condiţiile care stau la baza unei dezvoltării social - economice rapide sunt susţinerea şi participarea activă, respectarea legilor şi onorarea obligaţiilor primăriei orașului, precum şi implicarea cetăţenilor la luarea deciziilor în ceea ce priveşte rezolvarea propriilor probleme.

Administraţia Publică Locală, fiind o interfaţă între cetăţean şi instituţiile statului, trebuie să elaboreze şi să dezvolte un sistem de administrare bazat pe promovarea autonomiei locale reale şi consolidarea cadrului instituţional.

4.5 TEME ORIZONTALE CARE VOR FI AVUTE ÎN VEDERE

4.5.1. Egalitate de șanse

Orașul Vînju Mare nu se confruntă cu probleme deosebite de egalitate de șanse – analiza indicatorilor nu evidenţiază existenţa discrimării de gen pe piaţa muncii, în domeniul educaţional sau la nivelul altor indicatori generali de dezvoltare umană.

Conform Regulamentului 1083/2006 al Consiliului Uniunii Europene, egalitatea de șanse constituie unul dintre principiile de intervenţie ale Fondurilor Europene. Problematica promovării egalităţii de șanse în viaţa socială pentru ambele sexe constituie o cerinţă esențială pentru societatea romanească, fiind considerată o componentă de bază a preocuparii pentru respectarea drepturilor fundamentale ale oamenilor.

În elaborarea strategiei s-a urmărit coordonarea programelor şi politicilor sectoriale (servicii sociale, educaţie, sănătate) în funcţie de problemele teritoriale în vederea eliminării disparităţilor de dezvoltare prezente în zonele rurale şi incluziunii grupurilor defavorizate sau expuse riscului.

În procesul de definire a problemelor prioritare s-a avut în vedere analizarea situaţiilor discriminatorii şi promovarea şanselor egale între bărbaţi şi femei, tineri şi vârstnici, majoritari şi minorităţi etnice, nevoilor persoanelor cu dezabilităţi şi promovarea integrării lor în viaţa socială şi economică.

4.5.2. Conceptul de dezvoltare durabilă

Cea mai cunoscută definiție a dezvoltării durabile este cu siguranță cea dată de Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED) în raportul "Viitorul nostru comun", cunoscut şi sub numele de Raportul Brundtland: "dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi".

Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltare socio-economică, al căror fundament îl reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între aceste sisteme socio-economice şi elementele capitalului natural.

Durabilitatea pleacă de la ideea că activitățile umane sunt dependenţe de mediul înconjurător și de resurse. Sănătatea, siguranța socială şi stabilitatea economică a societății sunt esențiale în definirea calității vieții. Dezvoltarea economică nu poate fi oprită, dar strategiile trebuie schimbate astfel încât să se potrivească cu limitele ecologice oferite de mediul înconjurător şi de resursele planetei.

Dezvoltarea durabilă a reprezentat punctul de plecare în definirea direcțiilor de dezvoltare ale orașului Vînju Mare prezentate în Strategie, direcții prin care se urmărește transformarea comunităţii analizate într-o societate durabilă.

O societate durabilă este una puternică, sanătoasă şi justă. Îndeplinește nevoile tuturor oamenilor, precum şi pe cele ale comunităţilor viitoare, promovând bunăstarea personală, coeziunea şi incluziunea socială şi facilitând oportunităţi egale pentru toată lumea. Pentru aceasta s-au propus atât măsuri de dezvoltare a infrastructurii cât şi măsuri pentru construirea unei societăţi şi economii puternice, stabile şi susţinute, capabilă să asigure prosperitate şi oportunităţi pentru toți cetățenii, în care costurile sociale şi de mediu sunt suportate de cei care le creează, iar consumul eficient de resurse este încurajat.

Necesităţile de finanţare reprezintă o cuantificare a nevoilor locale, indiferent de sursa de finanţare (buget de stat, buget local, fonduri comunitare, fonduri private).

Sprijinirea proiectelor de dezvoltare în perioada 2014-2020 din domeniul agriculturii, zootehniei, infrastructurii, transportului, mediului, economic, turistic, educaţiei, culturii, sănătătii, asistenţei sociale, administraţiei publice, va duce la creşterea economică a orașului Vînju Mare şi la creşterea nivelului de trai a locuitorilor zonei. Pentru a-şi atinge obiectivele propuse se urmăreşte atragerea de fondurilor comunitare şi private într-un procent cât mai mare şi micşorarea fondurilor provenite de la bugetul de stat.

Cofinanţarea proiectelor, cât şi realizarea proiectelor tehnice, a studiilor de fezabilitatea, întocmirea documentaţiei trebuie susţinute din fondurile rezultate de la bugetul local.

Se va acordata o atenţie deosebită şi întocmirii documentelor referitoare la aspectele financiare ale proiectului prezentate prin intermediul studiilor de fezabilitate şi proiectelor tehnice (evoluţia estimată a veniturilor şi cheltuielilor pentru următoarea perioadă de timp - de regulă următorii câţiva ani, indicatori de rentabilitate etc.).

Un element cheie al oricărui proiect îl reprezintă modul de satisfacere al nevoilor comunităţii locale.

Volumul cheltuielilor trebuie previzionat cu atenţie şi monitorizat pe tot parcursul derulării proiectului. Cheltuielile care urmează să se efectueze în vederea realizării proiectului nu vor avea o structură omogenă şi, din acest motiv, trebuie să se fac distincţia între diferitele destinaţii ale resurselor de care dispune primăria orașului Vînju Mare.

O primă distincţie importantă este cea dintre cheltuielile iniţiale – care vor fi efectuate pentru a pune în mişcare noul proiect – şi cele aferente realizării efective a proiectului.

Primele trebuie efectuate de regulă o singură dată, în perioada iniţială. Cea de-a doua categorie de cheltuieli va avea un nivel mai stabil în timp, dar este şi mai îndepartată în timp faţă de momentul întocmirii studiului de fezabilitate şi/sau proiectului tehnic.

Este foarte important să existe un grafic al celor două categorii de cheltuieli şi să se determine cu precizie momentul în care proiectul să se realizeze.

În cazul în care acest moment este mai îndepărtat în realitate decât s-a presupus iniţial, s-ar putea ca rentabilitatea proiectului să nu mai fie cea scontată. Atunci când se previzionează cheltuielile cu activitatea curentă, va trebui să se determine şi mărimea resurselor necesare.

Un volum prea mare va ţine resurse imobilizate în mod inutil, în timp ce un volum prea redus creează riscul unor întreruperi forţate ale realizării proiectului. Va trebui să se poată justifica nivelul pentru care s-a optat.

Datele referitoare la veniturile şi cheltuielile previzionate vor da o imagine asupra rentabilităţii proiectului. În aprecierea acestei rentabilităţi este bine să se evalueze cum vor arăta rezultatele în cazul în care apar evenimente neprevăzute.

De aceea s-a stabilit că planificarea strategică din punct de vedere financiar este greu de realizat datorită schimbărilor legislaţiei. Din aceeaşi cauză, bugetul local pe următorii 7 ani nu se poate exprima exact.

          Pentru a previziona bugetul pe următorii 7 ani, s-a avut în vedere bugetul din ultimii 7 ani. Repartizarea veniturilor arată gradul mare de dependenţă faţă de bugetul de stat şi necesitatea alocării unor sume care să permită măcar asigurarea unui buget minim de funcţionare pentru:

Ø     Venituri: resurselor financiare publice;

Ø     Venituri totale sunt alcătuite din:

o       Venituri curente;

A. Venituri fiscale;

A.1. Impozite directe;

A.2. Impozite indirecte;

B. Venituri nefiscale;

o       Venituri din capital;

Ø     Venituri proprii: fiscale şi nefiscale;

Ø     Subventii si alocații: sume de bani care sunt acordate de către stat pentru anumite categorii sociale sau pentru sprijinirea IMM-uri lor;

Ø     Cheltuieli Totale: reprezintă suma cheltuielilor efectuate de tipurile diverse de administraţii publice;

Ø     Cheltuieli curente: de personal, de materiale şi servicii, subvenţii, prime, transferuri, dobânzi aferente datoriei publice, rezerve;

Ø     Cheltuieli pentru investiții sau de capital: cheltuieli pentru implementarea proiectelor propuse în cele 8 domenii de activitate: infrastructură, mediu, sănătate, educaţie, administrație etc.

Bugetul local în perioada 2007-2013

- mii lei-

Venituri

2009

2010

2011

2012

2013

Venituri totale

9471

9421

6280

7721

8102

Venituri proprii

4876

5280

2771

3021

3300

Venituri curente

8869

8803

6124

6809

7053

Subvenții și alocații

278

568

155

864

697

Cheltuieli Totale

9471

9421

6280

8091

8291

Cheltuieli curente

8350

8788

6117

6235

6861

Cheltuieli pentru investiții

1121

633

163

1856

1430

Bugetul general al orașului Vînju Mare este instrumentul care stabileşte şi autorizează, pentru fiecare exerciţiu financiar, suma totală a veniturilor şi a cheltuielilor considerate necesare.

Bugetul este întocmit şi executat în conformitate cu următoarele principii: unitate, exactitate bugetară, anualitate, echilibru, unitate de cont, universalitate, specificitate, bună gestiune financiară şi transparenţă.

Ø     Principiul unităţii şi principiul exactităţii bugetare implică înregistrarea tuturor veniturilor şi cheltuielilor, în cazul în care acestea sunt prevăzute de buget.

Ø     Principiul anualităţii implică adoptarea bugetului pentru fiecare exerciţiu bugetar şi utilizarea, în principiu, atât a creditelor de plată, cât şi a creditelor de angajament pentru exerciţiul bugetar în cursul anului respectiv.

Ø     Principiul echilibrului implică faptul că estimările veniturilor pentru exerciţiul bugetar trebuie să fie egale cu creditele de plată pentru exerciţiul respectiv: operaţiunile de împrumut în scopul acoperirii unui eventual deficit bugetar nu sunt compatibile cu sistemul resurselor proprii şi nu sunt autorizate.

Ø     În conformitate cu principiul unităţii de cont, bugetul se întocmeşte şi se execută în lei, iar conturile se prezintă în lei.

Ø     Principiul universalităţii implică faptul că veniturile totale acoperă creditele totale de plată, cu excepţia unor anumite venituri, determinate în mod limitat, alocate pentru finanţarea unor anumite cheltuieli. Veniturile şi cheltuielile sunt înregistrate integral în buget, fără a fi ajustate între ele.

Ø     Principiul specificităţii implică faptul că fiecare credit trebuie să aibă o anumită destinaţie şi să fie alocat unui obiectiv specific în scopul prevenirii oricărei confuzii între credite.

Ø     Principiul bunei gestiuni financiare este definit în raport cu principiile economiei, eficienţei şi eficacităţii.

Ø     Bugetul este întocmit în conformitate cu principiul transparenţei, asigurând o bună informare privind execuţia bugetară şi conturile.

Ø     Prezentarea creditelor şi a resurselor în buget se face în funcţie de destinaţie, adică întocmirea bugetului pe activităţi în vederea consolidării transparenţei în gestiunea bugetului în ceea ce priveşte obiectivele bunei gestiuni financiare, în special obiectivele eficienţei şi eficacităţii.

Această estimare va reprezenta necesităţile financiare ale orașului Vînju Mare în perioada 2014-2020 şi va cuprinde totodată o serie de previziuni cu privire la investiţiile care vor fi realizate în această perioadă. De asemenea, această estimare a fost corelată cu volumul fondurilor efectiv utilizate în oraș în scopul susţinerii unor investiţii similare în perioada 2007-2013.

- mii lei -

Buget preconizat

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020


7469

7660

7890

8149

8440

8440

8440

În fiecare an, previziunea bugetară se va revizui în funcţie de bugetul din anul precedent şi va fi distribuit, de asemenea, pe domenii prioritare şi de interes pentru dezvoltarea orașului. 

În contexul Strategiei de Dezvoltare a orașului Vînju Mare pentru perioada 2014-2020, realizarea obiectivelor strategice se va face prin :

Ø     Elaborarea unor planuri de acţiune prin care obiectivele Planului de Dezvoltare Locală se vor realiza şi aprobarea acestor planuri în cadrul UAT;

Ø     Identificarea, selectarea şi dezvoltarea proiectelor strategice de la nivelul orașului, (fişe de proiecte identificate, analiza şi corelarea proiectelor identificate în raport cu obiectivele sectoriale şi strategice, precum şi cu dezvoltarea locală, impactul estimat al proiectului local), în vederea identificării celor mai bune soluţii pentru atingerea obiectivelor şi priorităţilor locale propuse;

Ø     Urmărirea calendarului de implementare a proiectelor strategice;

Ø     Monitorizarea progreselor realizate.

Planificarea acţiunilor şi monitorizarea fiecărui plan de dezvoltare locală trebuie să fie realizată anual, prin prezentarea progreselor înregistrate şi a problemelor întâmpinate. Această monitorizare anuală va avea în vedere proiectele strategice implementate/ în implementare/ care urmează a fi implementate la nivelul orașului şi efectele pe care le produc la nivel local şi regional.

6.1 INDICATORI DE REALIZARE A OBIECTIVELOR STRATEGIEI, PE DOMENII SUNT:

1.    OBIECTIV GENERAL:

Obiectivul general al strategiei este de a creşte competitivitatea economiei, diversificarea activităţilor economice şi atractivitatea orașului Vînju Mare

INDICATORI DE REALIZARE:

ü                             dezvoltarea turismului şi agroturismului rural şi promovarea  antreprenoriatului;

ü                             aducerea infrastructurii la standarde europene;

ü                             dezvoltarea resurselor umane şi a mediului de afaceri;

ü                             crearea, îmbunătăţirea şi diversificarea infrastructurii turistice, a facilităţilor şi atracţiilor turistice;

ü                             sprijinirea activităţilor economice non-agricole;

ü                             creşterea veniturilor adiţionale ale fermelor de subzistenţă şi semi-subzistenţă din activităţi non-agricole;

ü                             crearea de locuri de muncă în satele aparţinătoare orașului Vînju Mare;

ü                             limitarea depopulării spaţiului urban;

ü                             creşterea cifrei de afaceri în sectoarele economice;

ü                             dezvoltarea integrată a satelor în vederea dezvoltării durabile;

ü                             crearea de servicii pentru populaţia urbană;

ü                             dezvoltarea şi modernizarea serviciilor publice, asigurarea cu servicii de gospodărie în sistem centralizat (apă, canalizare, salubrizarea orașului).

 

6.1.1. PRIORITARE – Domeniul Agricultură, silvicultură şi dezvoltare urbană

Scopul acestei intervenţii este de a contribuii la dezvoltarea unei agriculturi competitive bazată pe cunoaştere şi iniţiativă privată, precum şi protejarea patrimoniului natural, cultural şi istoric al zonelor rurale.

 

6.1.2 PRIORITARE – Domeniul Infrastructură, transport

Scopul acestei intervenţii este de a îmbunătăţi calitatea infrastructurii prin modernizarea sau extinderea drumurilor, reţelelor de apă şi canalizare, amenajarea clădirilor existente, iluminatului public.

 

6.1.3 PRIORITARE – Domeniul Mediu înconjurător

Scopul acestei intervenţii este de a îmbunătăţi calitătea mediului înconjurător prin investiţii în colectarea deşeurilor menajere şi industriale, protejarea comunităţii de riscurilor naturale, precum şi activităţi de conştientizare a locuitorilor cu privire la importanţa păstrării curate a mediului în care trăiesc.

 

6.1.4 PRIORITARE – Domeniul Economie şi mediul de afaceri

Scopul intervenţiei este de a contribui la dezvoltarea economică a orașului Vînju Mare, prin crearea condiţiilor apariţiei unui mediu de afaceri prosper şi sănătos, bazat pe competiţie şi pe satisfacerea cerinţelor reale ale pieţei. Un accent deosebit se va pune pe atragerea resurselor financiare necesare susţinerii şi implementării unor proiecte de importanţă majoră pentru dezvoltarea economică a orașului şi creării unui cadru instituţional de stimulare a investiţiilor, în care să activeze resurse umane cu un înalt grad de pregătire şi informare.

 

6.1.5 PRIORITARE – Domeniul Educaţie, cultură şi sport

Scopul acestei intervenţii este de a contribui la creşterea atractivităţii orașului Vînju Mare pentru locuitorii acesteia, în special pentru tineri, prin organizarea de activităţi educaţionale, culturale şi sportive adaptate grupurilor ţintă. Un aspect deosebit de important este necesitatea valorificării bazei materiale existente în oraș şi stimularea implicării părinţilor în procesul educativ. Un efect indirect ar fi acela al diminuării riscului de abandon şcolar şi ratei infracţionalităţii în rândul tinerilor, precum şi stabilizarea tinerilor în orașul Vînju Mare.

 

6.1.6 PRIORITARE – Domeniul Social şi Resurse Umane

Scopul acestei intervenţii este de a contribui la dezvoltarea resurselor umane ale orașului Vînju Mare prin încurajarea formării profesionale în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere, conectarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii; creşterea calităţii vieţii persoanelor marginalizate social sau aflate în stare de vulnerabilitate prin implementarea unor proiecte într-un cadru partenerial eficient administraţie publică – societate civilă.

 

6.1.7 PRIORITARE – Domeniul Turism

Scopul acestei intervenţii este de a contribuii la o mai bună valorificare a patrimoniului turistic prin restaurarea şi valorificarea patrimoniului istoric şi cultural, dezvoltarea serviciilor de cazare şi agrement şi activităţi de promovare a potenţialului turistic al zonei.

 

6.1.8 PRIORITARE – Domeniul Administraţiei  publice

Scopul acestei intervenţii este de a contribuii la o mai bună valorificare a resurselor umane angajate în sectorul public, transparenţa serviciilor oferite către populaţie şi servirea promptă şi în cel mai scurt timp al cetăţeanului.

          Strategia de dezvoltare a orașului Vînju Mare 2014 – 2020 reprezintă un document legal de lucru al Consiliului Local Vînju Mare. Documentul are un caracter normativ şi prospectiv şi angajează la o permanentă reevaluare şi optimizare a opţiunilor de dezvoltare a orașului pentru a le adecva evoluţiei realităţilor economice şi sociale.

În primul rând implementarea efectivă a strategiei de dezvoltare propusă depinde în mod fundamental de capacitatea administraţiei locale de a atrage fondurile comunitare pentru a finanţa acţiunile selectate şi de a gestiona judicios fondurile de la bugetul local. Măsurile propuse în strategie sunt coerente cu Programele Operationale şi PNDR pentru perioada 2007-2013, precum şi cu finanţările ce vor face obiectul Memorandumului pentru perioada 2014 - 2020. Absorbţia fondurilor disponibile depinde însă, alături de eligibilitatea acţiunilor, de capacitatea instituţională de a iniţia proiecte şi de a lucra în parteneriat pentru atingerea scopurilor strategice.

Procesul de implementare va include următoarele activităţi:

 

1.     Elaborarea planuri de acţiune prin care obiectivele Planului de Dezvoltare Locală se vor realiza şi aprobarea acestor planuri prin hotărâre de consiliul local;

2.     Identificarea, selectarea şi dezvoltarea proiectelor strategice de la nivelul orașului (fişe de proiecte identificate, analiza şi corelarea proiectelor identificate în raport cu obiectivele sectoriale şi strategice, precum şi cu dezvoltarea teritorială, impactul estimat al proiectului local), în vederea identificării celor mai bune soluţii pentru atingerea obiectivelor şi priorităţilor locale propuse;

3.     Urmărirea calendarului de implementare a proiectelor strategice;

4.     Implementarea prin realizarea acţiunilor, activităţilor, măsurilor şi proiectelor concrete de dezvoltare.

5.     Monitorizarea progreselor realizate de către primar şi angajaţii primăriei.

6.     Evaluarea implementării prin analiza indicatorilor prevăzuţi în strategie.

7.     Analiza impactului prin care se apreciază daca proiectul răspunde politicilor formulate şi cum influenţează criteriile de performanţă privind dezvoltarea eficientă a orașului.

Planificarea acţiunilor şi monitorizarea trebuie să fie realizată anual, prin prezentarea în cadrul consiliului local a progreselor înregistrate şi a problemelor întâmpinate. Această monitorizare anuală va avea în vedere proiectele strategice implementate/ în implementare/ care urmează a fi implementate la nivelul  local şi efectele pe care le produc la nivel orașului.

Odată aprobată în şedinţă de consiliu, strategia exprimă opţiunea Consiliului Local de a aborda integrat fenomenul economic, social şi de protecţie a mediului şi de a se deschide spre parteneriatul constant cu societatea civilă şi cu comunitatea actorilor economici.

Implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală este un proces complex, care necesită un management şi control adecvat, realizat de o structură organizatorică, un proces unitar de implementare şi evaluare a rezultatelor obţinute.

Pentru a implementa Strategia, se va constitui un Grup de Lucru ale cărui funcţii constau în:

ü     Urmărirea şi conducerea procesului de implementare;

ü     Analizarea şi aprobarea planurilor anuale de implementare;

ü     Propuneri de completare periodică a strategiei;

ü     Analizează şi aprobă bugetul anual de implementare.

Etapa de implementare, monitorizare şi control reprezintă etapa de realizare a proiectelor, a programelor şi politicilor prevăzute de strategie, de recoltare şi raportare a informaţiilor asupra desfăşurării proiectelor şi asupra succesului şi impactului acestora relativ la dezvoltarea orașului.

Implementarea strategiei de dezvoltare se realizează prin intermediul planului de măsuri şi acţiuni.

Planul de acţiune va fi detaliat pe structura obiectiv general – obiectiv specific – măsură – resurse necesare – indicatori de performanţă – termen – risc asociat.

 

Prin instituirea unui sistem de monitorizare a strategiei se poate realiza adaptarea acesteia la modificările care apar pe parcurs în urma implementării acţiunilor precum şi înglobarea prevederilor legislative care vor apărea sau vor surveni modificări pe parcursul întregii perioade de planificare.

Proiectul de planificare strategică a orașului Vînju Mare trebuie să ia în considerare necesitatea unui proces de evaluare coerent a programelor şi rezultatelor vizate. Evaluarea trebuie să se bazeze pe elemente structurale serioase şi să fie realizată de grupuri specializate pe domenii de interes. Efortul de evaluare trebuie să ţină seama de caracteristicile comunităţii şi să aibă un caracter permanent (care să includă şi monitorizare nu doar evaluări finale).

8.1 CICLUL PLANIFICARE-EVALUARE

În ceea ce priveşte evaluarea nevoilor, pe măsură ce desfăşurăm o monitorizare a acestora apare necesitatea să acţionăm prin modificarea programului. Obţinem până la urmă un ciclu iteractiv planificare-evaluare. În prima fază, cea de planificare, vorbim despre formularea unei probleme, conceptualizarea alternativelor, detalierea posibilelor cursuri ale acţiunii şi a implicaţiilor lor, evaluarea alternativelor şi selectarea celei mai bune şi de implementarea alternativei alese. A doua fază se referă la formularea obiectivelor, scopurilor şi ipotezelor programului, conceptualizarea şi operaţionalizarea componentelor principale ale evaluării:

Ø     programul,

Ø     participanţii,

Ø     condiţiile şi măsurătorile,

Ø     designul evaluării,

Ø     detalierea modului în care vor fi coordonate aceste componente,

Ø     analiza informaţiei şi

Ø     utilizarea rezultatelor.

Se propune realizarea programelor operaţionale, precum şi a planurilor de acţiune pe baza evaluării nevoilor existente în fiecare domeniu.

Adoptarea programului se va face doar după efectuarea unei analize ex-ante, care poate duce la revizuirea programului.

La acest nivel se impune efectuarea unor analize de gradului de realism a programului şi a obiectivelor lui, analize cost-beneficiu sau cost-eficienţă (după caz).

După implementarea programului se va realiza monitorizarea acestuia, pe baza unui set de indicatori specifici fiecărui program.

Pentru programele cu o desfăşurare mai îndelungată de timp se impune efectuarea unei analize intermediare, care să ne spună în ce măsură operaţiunile programului merg bine şi la timp, precum şi în ce măsură sunt îndeplinite obiectivele programului. Pe baza acestei evaluări se pot impune modificări ale programului şi implementarea acestor modificări.

La încheierea programului sau a unui ciclu al programului se va efectua o evaluare sumativă (orientată spre performanţa programului, valoarea sa pentru societate), care să ne spună în ce măsură programul poate sau trebuie să fie continuat.

8.2 ETAPELE EVALUĂRII

 

Un program poate fi evaluat atunci când:

Ø     Scopurile şi obiectivele programului, cele mai importante efecte secundare care ar putea să apară, informaţiile necesare pentru evaluare sunt bine definite;

Ø     Scopurile şi obiectivele programului sunt plauzibile;

Ø     Informaţiile necesare pot fi obţinute;

Ø     Beneficiarii evaluării au ajuns asupra unui acord asupra modului în care vor fi utilizate rezultatele acesteia.

Modul în care se desfăşoară o evaluare diferă de la program la program. Etapele generale ale unei evaluări pot fi:

1.     Clarificarea obiectului evaluării (programul);

2.     Identificarea scopului evaluării şi a beneficiarilor acesteia;

3.     Identificarea datelor necesare;

4.     Alegerea şi aplicarea metodelor de culegere a datelor;

5.     Analiza datelor;

6.     Prezentarea rezultatelor.

Forma de evaluare recomandată este aceea particpativă, în care sunt implicate toate părţile implicate în program (beneficiarii programului, organizaţia care a implementat programul, partenerii şi finanţatorii programului).

Avantajele acestei abordări sunt:

Ø     Accent pe participanţi;

Ø     Gamă largă de beneficiari care participă;

Ø     Scopul este învăţarea;

Ø     Design flexibil;

Ø     Metode de apreciere rapidă;

Ø     Participanţii din exterior vin în calitate de facilitatori.

8.3 INDICATORI AI PROGRAMELOR

 

Indicatorii unui program pot fi definiţi drept orice valori care pot fi calculate sau măsurate şi care ne pot da informaţii despre gradul de succes al îndeplinirii obiectivelor unui program.

Obiectivele sunt aşteptări exprimate în termeni cantitativi (de exemplu, se aşteaptă o creştere economică anuală de 5%) iar indicatorii sunt măsurători reale, sunt fapte (indicatorul creştere economică se măsoară la trecerea unui an de la anunţarea obiectivului; dacă este mai mare sau egal cu 5%, obiectivul a fost îndeplinit).

Pot exista mai mulţi indicatori pentru fiecare obiectiv şi de aceea este foarte important ca indicatorii propuşi să fie cu adevărat cele mai bune măsuri ale îndeplinirii obiectivelor.

8.4 SCOPUL MONITORIZĂRII ŞI EVALUĂRII IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI este:

ü     Evaluarea atingerii obiectivelor în timp util şi în bugetul local.

ü     Constatarea dacă proiectele implementate sunt durabile.

ü     Succesul realizării Strategiei depinde, în mare măsură, de participarea tuturor locuitorilor la procesul de implementare şi monitorizare a acesteia. În procesul implementării prezentei Strategii vor fi implicaţi mai mulţi actori, fiecare respectând responsabilităţi bine determinate, îndeplinind rolul de implementator sau de control al proiectelor planificate. În plan instituţional principalii actori ai implementării strategiei vor fi:

ü     Administraţia publică locală –Primarul, Consiliul Local, Primăria;

ü     Agenţii economici;

ü     Investitorii;

ü     Societatea civilă.

Performanţa implementării strategiei va fi evaluată pe baza unor rapoarte strategice, elaborate de Unitatea Administrativ Teritoriala Vînju Mare. În elaborarea raportului strategic se va avea în vedere includerea de date relevante pentru evaluarea eficacităţii şi eficienţei măsurilor aplicate. Aceste rapoarte strategice vor fi realizate în 2016, 2019 şi 2022, fiind prezentate în cadrul şedinţelor şi transmise autorităţilor de la nivel regional.

În cadrul raportului vor fi evidenţiate:

Situaţia şi evoluţia socio-economică la nivelul local


Realizările, problemele şi perspectivele în ceea ce priveşte implementarea

Exemplele de bună practică

Orice propuneri de modificare a strategiei de dezvoltare locală şi a tabelelor financiare

Raportul va sintetiza evoluţiile relevante în implementarea Strategiei, deficienţele constatate şi recomandările pentru remediere prin ajustarea Strategiei şi a Planului de Acţiune, care vor fi, la rândul lor, supuse aprobării Consiliului local.

8.5 EVALUAREA EX-POST A IMPACTULUI STRATEGIEI

Evaluarea ex-post a impactului strategiei va urmări să analizeze.

Ø     modul de folosire a resurselor,

Ø     realizarea impactului aşteptat şi

Ø     eficienţa intervenţiilor.

Se vor evalua factorii de succes sau de eşec, cât şi sustenabilitatea rezultatelor şi impactului strategiei. Pentru o evaluare adecvată a rezultatelor strategiei evaluarea ex-post trebuie realizată după trecerea unui anumit timp de la implementare. În acest scop pot fi contractaţi evaluatori externi.

9.1. Grupurile de Acţiune Locală

          Grupurile de Acțiune Locală (GAL-urile) sunt entităţi ce reprezintă  parteneriate public – private, constituite din reprezentanţi ai sectorului public, privat şi civil, care sunt desemnaţi dintr-un teritoriu rural omogen, care îndeplinii o serie de cerinţe privind componenţa, teritoriul acoperit şi care vor implementa o strategie integrată pentru dezvoltarea teritoriului.

Prin crearea acestor Grupurile de Acțiune Locală se dorește să ajute la dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale și:

a)     să sprijine construcția instituțională la nivel local;

b)    să asigure resursele umane, financiare și tehnice pentru susținerea activității Grupurilor de Acțiune Locală;

c)     să instruiască personalul Grupurilor de Acțiune Locală în vederea elaborării și implementării strategiilor de dezvoltare locală;

d)    Animarea teritoriului.

9.1.1. Obiectivele Grupurilor de Acțiune Locală sunt:

o       dezvoltarea economică a comunităţilor;

o       reconstrucţia ecologică şi conservarea mediului;

o       protejarea categoriilor sociale defavorizate din comunităţi;

o       promovarea şi conservarea valorilor tradiționale morale, culturale şi de cult;

o       promovarea principiilor democraţiei, ale statului de drept şi egalităţii de șanse;

o       dezvoltarea fizică și intelectuală a tinerilor;

o       promovarea parteneriatelor naţionale şi internaţionale.

9.1.2. Crearea și funcționarea Grupurilor de Acțiune Locală

Înființarea GAL-ul se face prin forma asociativă conform OG 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările și completările ulterioare.

9.1.3. Program LEADER

Dezvoltarea teritoriilor urbane prin Axa 4 – LEADER, programul FEADR va fi programată și coordonată de actori locali ce vor reprezenta factorul decizional și de asemenea vor purta responsabilitatea evoluției în timp a zonelor teritoriale delimitate în care vor acționa.

Actiunile finanțate prin abordarea LEADER presupun acțiuni integrate, coerente, ce conduc la diversificarea și dezvoltarea economiei urbane în folosul comunităților.

Tot prin Axa 4 – LEADER, se va finanța și construcția instituțională în vederea elaborării și implementării de strategii integrate ce vor da posibilitatea actorilor din spațiul rural, reprezentanți ai diferitelor domenii de activitate, să conlucreze și să interacționeze în folosul comunităților rurale.

Măsurii 431 a Axei 4 LEADER, denumită „Funcționarea Grupurilor de Acțiune Locală, dobândirea de competențe și animarea teritoriului”.

Măsura 431 este împărțită în 2 sub-măsuri (prima disponibilă înaintea selecției GAL-urilor și cea de-a doua după selecția GAL-urilor), respectiv:

o         Sub-măsura 431.1 sprijină construcția de parteneriate public-private, elaborarea strategiilor de dezvoltare locală și pregătirea planului de dezvoltare locală în vederea participării la selecție a Grupurilor de Acțiune Locală (GAL);

o         Sub-măsura 431.2 oferă sprijin Grupurilor de Acțiune Locală pentru: cheltuieli de funcționare, animare și dobândirea de competențe.

Criterii de selecție

Prioritate în selectie privind finantarea unui proiect depus în cadrul Sub – măsurii 431.1 – „Construcție parteneriate public private” - Faza 3 – „Sprijin financiar pentru pregătirea dosarelor pentru selecția GAL”, se va acorda:

- Grupurilor care cuprind un teritoriu rural cu o populație mai mare de 20.000 locuitori, pentru zona Delta Dunarii grupuri care cuprind un teritoriu cu o populație mai mare de 10.000 locuitori;

- Grupurilor cu mai mult de 9 organizații / instituții partenere;

- Grupurilor care reprezintă un teritoriu neacoperit de alt aplicant;

- Grupurilor care dispun de resurse umane suficiente și expertiza pentru realizarea planurilor de dezvoltare locală.

Criteriile de selecție vor fi verificate în baza anexelor la Cererea de Finanțare din care să reiasă teritoriul acoperit prin LEADER, populația aferentă și componența grupurilor (atât cele constituite deja cât și cele potențiale).

Criteriile de eligibilitate și selecție pentru acordarea sprijinului

Pentru a fi eligibil, solicitantul trebuie să îndeplineasca următoarele condiții:

1. Solicitantul se identifică într-una din categoriile de solicitanți eligibili, definite în Cap. 2.1. Pentru prima variantă de solicitant eligibil (nu sunt constituite Parteneriatele locale public – private), acesta trebuie să prezinte ca documente justificative:

- „Angajamentul partenerilor” (Anexa 3 la Cererea de Finanțare), în care este menționat organismul cu personalitate juridică din sectorul public, privat sau civil, desemnat să reprezinte potențialul parteneriat și se specifică angajamentul partenerilor că vor avea o formă asociativă în baza OUG 26/2000, după finalizarea proiectului finanțat prin Submăsura 431.1 - faza 3 și vor depune Planul de Dezvoltare Locală în vederea selectării sale ca și Grup de Acțiune Locală (GAL);

- actele constitutive ale organismului cu personalitate juridică din sectorul public, privat sau civil desemnat să reprezinte potențialul parteneriat public-privat (statut, înregistrări juridice, etc).

Pentru a doua variantă de solicitant eligibil (sunt deja constituite parteneriatele public – private), acesta trebuie să prezinte ca documente justificative:

- actul constitutiv, statutul și înscrierea sa în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor, în conformitate cu prevederile din O.G. 26/2000 cu modificările și completările ulterioare;

- Angajamentul parteneriatului public – privat privind depunerea Planului de Dezvoltare Locală pentru selecția Grupului de Acțiune Localț (GAL), prin care se angajază ca după finalizarea proiectului finanțat prin Submăsura 431.1 - faza 3, își va depune Planul de Dezvoltare Locală în vederea selectării sale ca și Grup de Acțiune Locală (GAL), (Anexa 7 la Cererea de Finanțare). Pentru acest tip de angajament nu există formular cadru, se realizează de către fiecare parteneriat public-privat constituit.

Atât potențialele parteneriate cât și parteneriatele deja constituite vor prezenta un Mandat de Reprezentare (Anexa 8 la Cererea de Finanțare), prin care se desemnează reprezentantul legal al solicitantului în raport cu proiectul prezentat.

Acest document nu este formular cadru, se realizează de către fiecare solicitant.

2. Grupul pe care îl reprezintă trebuie să fie alcătuit din parteneri care să fie din sectoarele socio-economice din teritoriul eligibil, în care partenerii publici să reprezinte mai puțin de 50%.

Parteneriatul va fi format din diverși actori reprezentativi din sectoarele public, privat și ai societății civile,.

Parteneriatul local trebuie deschis tuturor celor interesați (tineri, femei și reprezentanți ai minorităților), care vor avea o reprezentare corectă în acest organism, în funcție de situația existentă la nivel local.

Se va depune ca document justificativ pentru verificarea acestui criteriu de eligibilitate, Fișa de Prezentare a Parteneriatului (Anexa 2 din Cererea de Finanțare);

3. Grupul pe care îl reprezintă trebuie să aibă definit un teritoriu geografic omogen care sa respecte spațiul eligibil pentru implementarea LEADER și să cuprindă o populație între 10.000 si 150.000 locuitori; (Pentru zona Delta Dunării se admite ca limita de locuitori să fie de cel puțin 5.000).

Nu este obligatoriu ca teritoriul eligibil, acoperit prin axa 4 –LEADER, să țină cont de liniile de delimitare administrativă (județ/regiune), acesta putând acoperi porțiuni din mai multe județe sau regiuni, dacă întrunesc condițiile de omogenitate geografică și economică.

Se va depune ca document justificativ pentru verificarea acestui criteriu de eligibilitate Fișa de Prezentare a Teritoriului (Anexa1 la Cererea de Finanțare), în care sunt menționate entitățile administrativ –teritoriale incluse în teritoriul LEADER, cu numărul de locuitori aferent.

4. Grupul pe care îl reprezintă să aiba cel puțin un reprezentant care să fi urmat cursuri de instruire privind LEADER, prin intermediul acestei sub-măsuri (faza 1 și/sau 2) ori prin alte mijloace.

Se va depune ca document justificativ Diploma/Certificatul de Participare/ Absolvire a unei forme de pregătire prin faza 1 și 2 a Sub-măsurii 431.1, sau alte certificate care pot fi considerate echivalente (Anexa 11 la Cererea de Finanțare).

5. Nu este permisă dubla finanțare a aceleași activități, din alte fonduri comunitare sau naționale.

Se va depune ca document justificativ „Declarația pe Propria Răspundere a solicitantului privind dubla finanțare” (Anexa 4 la Cererea de Finanțare).

9.1.4. Membrii Grupurilor de Acțiune Locală cuprind reprezentanţi din teritoriul parteneriatului sau cu responsabilitate în teritoriul parteneriatului ai sectoarelor:

a) Public:

ü       consilii locale pentru comune și unul sau mai multe oraşe, cu condiţia ca populaţia din aceste oraşe să nu însumeze mai mult de 20.000 de locuitori şi să nu depăşească 25% din numărul total de locuitori;

ü       consilii judeţene;

ü       instituții și servicii publice descentralizate (de educație, servicii sociale, de sănătate, de mediu.etc.)

b) Privat:

ü     sector comercial (societăţi pe acţiuni, societăţi cu răspundere limitată, etc.);

ü     sector financiar (bănci, instituţii de credit, etc.);

ü     sector agricol (cooperative agricole, grupuri de producători, etc.);

ü    organizaţii de întreprinzători;

ü    societăţi de furnizare a serviciilor comunitare (servici privind utilitățile, culturale, radio, TV, etc.,).

ü    organizaţii non-profit, asociaţii, fundaţii, federaţii (asociaţii de mediu, asociaţii culturale, sociale, religioase, camere de comerţ, unităţi de cult, etc.);

ü    persoane fizice şi grupuri de persoane neînregistrate oficial.

Orașul Vînju Mare dorește să participe la un parteneriat în cadrul unui Grup de Acţiune Locală cu alte comune și orașe. Grup de Acţiune Locală va fi alcătuit din reprezentanţi ai sectorului public, privat, precum şi ai societăţii civile, din care partenerii privaţi şi reprezentanţii ai societăţii civile vor reprezenta peste 50%. Grup de Acţiune Locală va deveni reprezentativ pentru zonă și va trasa direcţiile de dezvoltare şi obiectivele operaţionale pentru fiecare oraș/comună,  după cum urmează:

 

I. Dezvoltarea economică a teritoriului şi creşterea competitivităţii sectoarelor agricol și forestier

1. Sprijinirea procesului de modernizare a sectoarelor agricol şi forestier şi îmbunătăţirea managementului exploataţiilor agricole şi forestiere;

2. Creşterea rentabilităţii economice a exploataţiilor agricole şi forestiere prin modernizarea sectoarelor de procesare şi comercializare a produselor agricole şi silvice;

3. Viabilizarea economică a fermelor comerciale şi de semi-subzistenţă.

II. Îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător în vederea dezvoltării durabile a teritoriului Grupului de Acțiune Locală

1. Ameliorarea calităţii mediului înconjurător şi diminuarea surselor de poluare;

2. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale.

III. Creşterea calităţii vieţii în mediul urban şi promovarea diversificării activităţilor economice non-agricole

1. Diversificarea activităţilor economice non-agricole şi sprijinirea micilor întreprinzatori, în vederea creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor în spaţiul rural;

2. Creşterea atractivităţii spaţiului urban;

3. Îmbunătăţirea calităţii mediului socio-cultural şi organizarea eficientă a teritoriului.

IV. Alte direcții trasate de către partenerii din cadrului Grupului de Acțiune Locală

9.2. Comunitatea locală

Strategia de Dezvoltare Locală s-a realizat cu ajutorul comunităţii locale, care s-au implicat într-un proces de răspundere asupra dezvoltării viitoare a comunităţii lor.

Viziunea cetăţenilor este în spiritul dezvoltării zonei din punct de vedere economic şi social, prin mai bună valorificare a resurselor locale, atragerea investiţiilor şi investitorilor, revigorarea tradiţiilor, crearea/reabilitarea infrastructurilor de tip urban şi punerea în valoare a poziţionării geografice, în deplin respect faţă de mediul înconjurator.

Atât Strategia de Dezvoltare Locală, cât şi mecanismele instituţionale implicate în procesul de implementare trebuie să ţină cont de interesele comunităţii, care au fost exprimate prin intermediul sondajului de opinie şi se regăsesc în portofoliul de proiecte prioritare ale orașului.

10.1.    CONTEXT

 

Directiva 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (Directivă SEA – evaluare strategică de mediu) are drept obiectiv „să asigure un înalt nivel de protecție a mediului și să contribuie la integrarea considerațiilor privind mediul în elaborarea și adoptarea planurilor și programelor […] asigurând că […] anumite planuri și programe care pot avea efecte semnificative asupra mediului fac obiectul unei evaluări ecologice”.

În scopul sprijinirii integrării aspectelor de mediu în programele de dezvoltare urbană și în vederea evitării duplicării acțiunilor, evaluarea de mediu prevăzută în Directiva SEA se integrează direct în evaluările ex ante ale programelor de dezvoltare urbană.

10.2     . CERINȚELE DIRECTIVEI SEA

Obligația juridică de a efectua o evaluare de mediu se aplică programelor de dezvoltare urbană în principal în temeiul articolului 3 alineatul (2) litera (a) din Directiva SEA, care precizează că o evaluare de mediu se realizează pentru toate planurile și programele care sunt elaborate pentru agricultură, silvicultură, pescuit (și anumite alte sectoare) și care definesc cadrul deciziilor ulterioare de autorizare a proiectelor enumerate în Directiva EIA5.

Evaluarea ecologică strategică prevăzută de Directiva SEA trebuie să ia forma unui raport de mediu care să se concentreze, printre altele, asupra efectelor semnificative posibile scontate ale programelor de dezvoltare urbanăasupra mediului. În această privință, informațiile care trebuie să fie prezentate în acest raport sunt detaliate:

a)    un rezumat al conținutului, principalele obiective ale planului sau programului și legăturile lor cu alte planuri și programe relevante;

b)    aspecte relevante ale situației ecologice existente și evoluția sa probabilă fără punerea în aplicare a planului sau programului;

c)     caracteristicile de mediu ale zonelor care pot fi afectate semnificativ;

d)    orice problemă de mediu existentă care este relevantă pentru plan sau program, inclusiv, în special, cele care sunt legate de orice zonă de importanță specială pentru mediu, cum ar fi zonele desemnate în conformitate cu Directivele 79/409/CEE și 92/43/CEE;

e)     obiectivele de protecție a mediului, stabilite la nivel internațional, comunitar sau de stat membru, care sunt relevante pentru plan sau program și modul în care acele obiective și orice considerații de mediu au fost luate în calcul în timpul elaborării lui;

f)      posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra unor chestiuni cum ar fi biodiversitatea, populația, sănătatea umană, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii de climă, bunuri materiale, patrimoniul cultural, inclusiv patrimoniul arheologic și arhitectural, peisajele și interacțiunile între acești factori;

g)    măsurile preconizate pentru prevenirea, reducerea și pe cât posibil, echilibrarea oricăror efecte adverse asupra mediului prin punerea în aplicare a planului sau programului;

h)    o descriere a motivelor de selectare a alternativelor preconizate și o descriere a modului în care s-a făcut evaluarea, inclusiv orice dificultate întâlnită (cum ar fi deficiențe tehnice sau lipsa de cunoștiințe teoretice în domeniu) în colectarea informațiilor solicitate;

i)       o descriere a măsurilor preconizate referitoare la monitorizarea;

j)      un rezumat netehnic al informațiilor menționate la punctele de mai sus.

De asemenea, Directiva SEA prevede consultarea autorităților competente ale statelor membre care au responsabilități în materie de mediu, precum și a publicului (inclusiv a ONG-urilor pertinente) care pot fi afectate sau interesate în mod specific de efectele de mediu legate de punerea în aplicare a programului.

Consultările trebuie să ofere ocazia de a exprima cât mai curând posibil opinii cu privire la proiectul de program și la raportul de mediu.

În cele din urmă, procedurile de monitorizare trebuie să garanteze urmărirea efectelor semnificative ale punerii în aplicare a programului.

Autoritățile de program răspund pe deplin de calitatea raportului de mediu, inclusiv de organizarea consultărilor, de luarea în calcul a raportului de mediu și a rezultatelor consultărilor în luarea deciziilor, precum și de furnizarea de informații în ceea ce privește decizia.

10.3  . INTEGRAREA DISPOZIȚIILOR DIRECTIVEI SEA ÎN EVALUAREA EX ANTE

 

Regulamentul (CE) 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare urbană acordat din FEADR prevede pentru noua perioadă de programare efectuarea a unei evaluări de mediu detaliate în contextul evaluării ex ante pentru fiecare program de dezvoltare urbană și rurală.

Ca parte a dezvoltării strategiei de program, statele membre au obligația să evalueze situația existentă a zonei geografice care poate fi vizată de program, folosind date cuantificate, subliniind punctele tari și punctele slabe, disparitățile, nevoile și lacunele, precum și potențialul de dezvoltare urbană pe baza indicatorilor de referință relevanți. În cazul gestionării mediului și a terenurilor, proiectele de norme pentru punerea în aplicare prevăd următoarele cerințe:

„Gestionarea mediului și a terenurilor:

·        handicapurile care afectează exploatațiile situate în zonele amenințate de abandon și de marginalizare;

·        o descriere de ansamblu a biodiversității centrată pe agricultură și pe sectorul forestier și ținând seama de sisteme agricole și silvicole de mare valoare naturală, precum și punerea în aplicare a directivelor Natura 2000 privind terenurile agricole/forestiere;

·        o descriere a calității și cantității apelor,

·        rolul agriculturii în utilizarea și poluarea apelor și punerea în aplicare a directivelor-cadru privind nitrații și apa;

·        poluarea atmosferică și schimbările climatice și legăturile acestora cu agricultura;

·        emisiile de gaze cu efect de seră și de amoniac, precum și legăturile cu diferitele planuri de acțiune sau inițiative luate de statul membru sau de regiune pentru a contribui la atingerea obiectivelor definite la nivel internațional, inclusiv în codul de bune practici pentru reducerea emisiilor de amoniac (Convenția privind poluarea atmosferică transfrontalieră la mare distanță); utilizarea bioenergiilor; descrieri ale calității solului (eroziune hidraulică și eoliană, materii organice, poluare), precum și protecția, utilizarea pesticidelor, agricultura ecologică și bunăstarea animalelor; întinderea zonelor forestiere de ridicat sau mediu, modificarea mediei anuale a acoperirii forestiere.

Descrierile elementelor menționate anterior trebuie să fie susținute prin date cuantificate.”

Temele prioritare de mediu în privința cărora se așteaptă ca statele membre să elaboreze măsuri de dezvoltare urbană adecvate sunt menționate în „Orientările strategice pentru dezvoltarea urbană care definesc trei domenii prioritare la nivelul UE, și anume biodiversitatea și conservarea sistemelor agricole și silvicole de mare valoare naturală, apa și schimbările climatice.

În ceea ce privește cerințele evaluării strategice de mediu se regasesc trei dintre sarcinile cheie ale evaluării ex ante sunt:

(1) Evaluarea solidității analizei situației inițiale, identificarea nevoilor și definirea strategiei.

(2) Analizarea efectelor de mediu anticipate ale programelor de dezvoltare urbană în raport cu domeniile prioritare, dar și în raport cu alte aspect de mediu relevante.

(3) Întrucât pentru o serie amplă de măsuri (de exemplu, ajutor pentru investiții, indemnizații compensatorii, măsuri de agromediu) respectarea standardelor obligatorii este necesară în mod explicit, evaluarea de mediu trebuie să identifice de asemenea conformitatea sau conflictele măsurii în raport cu aceste standarde de mediu.

„Cadrul comun de monitorizare și de evaluare” (CCME) stabilește dispozițiile pentru indicatorii de referință relevanți privind mediul, care trebuie să fie stabiliți pentru măsurarea și evaluarea progreselor realizate în timp în cadrul acestor domenii prioritare:

– Pentru analiza de referință, s-a alcătuit o listă detaliată a indicatorilor de context și de impact aferenți.

– Pentru evaluarea efectelor de mediu ale programelor, trebuie stabiliți la nivel de program patru indicatori comuni de mediu obligatorii, orientați în mod specific înspre evaluarea impactului programelor de dezvoltare urbană asupra diversității, zonelor de mare valoare naturală, calității apei și schimbărilor climatice.

– Dincolo de utilizarea lor pentru o evaluare strategică de mediu în contextul evaluărilor ex ante, acești indicatori vor permite, pe întregul ciclu de viață al programului, o monitorizare continuă a situației de mediu în zona vizată de program.

 

10.4      ACȚIUNILE CARE TREBUIE ÎNTREPRINSE

Pentru a îndeplini pe deplin cerințele Directivei SEA și cerințele conexe din regulamentul FEADR, autoritățile de programare vor trebui să garanteze următoarele:

Ø     Evaluarea de mediu a programelor de dezvoltare urbanîă va fi efectuată la nivel de program și se va concentra asupra zonei geografice vizate de program. Raportul de mediu necesar va fi integrat într-un capitol specific al raportului de evaluare ex ante.

Ø     Evaluarea ex ante va fi efectuată de evaluatori independenți. În cadrul procedurii de achiziții publice pentru selectarea evaluatorilor independenți, statele membre trebuie să ia în considerare cerințele necesare privind competența în domeniul mediului. Acestea trebuie să fie detaliate în mod corespunzător conform mandatului evaluării ex ante.

Ø     Consultările „autoritățile de mediu cu responsabilități în acest domeniu”, ale „publicului afectat sau care poate fi afectat, sau care este interesat în luarea de decizii”, precum și consultările transfrontaliere vor fi organizate de autoritățile de program. Evaluatorii ex ante se vor implica în procesul de consultare la cererea autorității de program competente.

Ø     Evaluatorii ex ante vor evalua efectele de mediu anticipate ale programelor de dezvoltare urbană, în special, dar nu exclusiv, în ceea ce privește cele trei domenii prioritare identificate în „orientările strategice pentru dezvoltare urbană”.

Ø     Conform cerinței de a respecta standardele obligatorii în materie de mediu, evaluatorii ex ante trebuie să analizeze modul în care statele membre au garantat conformitatea programelor cu aceste standarde (sau au evitat conflictele cu acestea).

Ø     De asemenea, evaluatorii ex ante vor stabili măsura în care cadrul de reglementare în vigoare privind mediul (inclusiv ecocondiționalitatea, standardele de mediu minime etc.)

Ø     poate diminua orice efect negativ asupra mediului, în urma punerii în aplicare a programului.

Ø     Evaluatorii ex ante vor sprijini identificarea și vor face evaluarea indicatorilor de mediu, precum și a sistemului pus în funcțiune pentru estimarea efectelor de mediu ale

Ø     programelor de dezvoltare urbană și, după caz, vor propune modificări.

10.5 DIRECŢIILE PRINCIPALE ALE STRATEGIEI DE MEDIU

Ø     Modernizarea agriculturii. În această direcție au fost evidențiate trei categorii de activități: modernizarea lanțurilor valorice, restructurarea și modernizarea învățămîntului și cercetărilor agricole, asigurarea accesului la finanțe, infrastructură și piețe.

Ø     Asigurarea gestiunii durabile a resurselor naturale. În acest sens,  urmează a fi promovate metodele ecologice de gestionare a resurselor naturale, promovarea produselor și tehnologiilor cu impact redus de mediu, susținerea măsurilor de adaptare la consecințele schimbării climei.

Ø     Îmbunătățirea nivelului de trai în mediul urban. Vor fi susținute investițiile în infrastructură, rețele, drumuri; vor fi susținute investițiile în mici afaceri agricole, iar comunitățile locale vor fi stimulate să participe la reabilitarea infrastructurii.